Oamenii de știință au făcut anunțul legat de șirul de cutremure. Centrul Pământului, o imensă păpușă rusească, luminoasă

Toate se leagă de miezul planetei. Iar în ultima vreme au loc mișcări puternice. Inclusiv vulcanii au început să se activeze. Vulcanul Cotopaxi, al doilea cel mai înalt munte din Anzii ecuadorieni, a expulzat în atmosferă o coloană de vapori şi gaze până la o altitudine de 1.300 de metri deasupra vârfului său, a anunţat marţi Institutul de Geofizică (IG) din cadrul Şcolii Naţionale de Politehnică, transmite EFE.

Cu ochii pe dedesubturile scoarței terestre, discutând despre noua ordonare a plăcilor tectonice (e de amintit că în urma cutremurelor din Turcia, această țară s-a deplasat cu totul și e mai aproape de Grecia cu 3 metri, după cum au arătat oamenii de știință), ne amintim celebrul roman SF clasic al lui Jules Verne.

În anul 1864, volumul „O călătorie spre centrul Pământului‘”, prezenta povestea unor aventurierii dornici să exploreze interiorul planetei. Drept urmare ei coboară, în centrul pământului, printr-un vulcan islandez, iar în interiorul planetei descoperă o altă lume, vie, populată de creaturi preistorice.

Miezul Pământului arată ca o imensă păpușă Matrioșka care conține o alta, mai mică

Revenind în contemporan, oamenii de știință ne spun că adevăratul centru al Pământului nu se compară cu cea imaginată de Jules Verne, iar în anumite privinţe realitatea este chiar mai dramatică, transmite Reuters.

Oamenii de ştiinţă au anunţat marţi că pot confirma fără dubiu existenţa unei structuri distincte în interiorul nucleului planetei noastre. Cam ca o minge solidă din fier şi nichel, extrem de fierbinte, cu diametrul de aproximativ 1.350 de kilometri. Concluzia lor se bazează pe un studiu intensiv asupra interiorului Pământului, bazat pe comportamentul undelor seismice în timpul cutremurelor de mare intensitate.

Diametrul planetei noastre este de aproximativ 12.750 de kilometri. Structura internă a Pământului alte alcătuită din patru straturi: o crustă de rocă la exterior, apoi o manta de rocă, un miez exterior din magmă şi un miez interior solid. Acest miez interior metalic, cu diametrul de aproximativ 2.440 de kilometri, a fost descoperit încă din anii 1930, tot pe baza undelor seismice care traversează Pământul.

200 de cutremure mari, analizate pentru a stabili ce se afșă în miezul planetei

A fost nevoie să treacă aproximativ 70 de ani până când oamenii de ştiinţă au avansat ideea că în interiorul acestui miez s-ar afla o secţiune interioară separată de restul. În 2002 ei au lansat ipoteza că interiorul Pământului ar fi asemănătoare cu o păpuşă Matrioşka gigantică. Altfel spus, că în interiorul centrului Pământului s-ar mai afla ceva. Echipamentele de monitorizare seismică din ce în ce mai sofisticate au confirmat acest fapt.

Cutremurele declanşează unde seismice ce străbat planeta şi pot dezvălui contururile structurii sale interioare după forma pe care o iau undele când întâlnesc ceva dur, prin care nu pot trec e. Până în prezent, oamenii de ştiinţă au reuşit să detecteze undele care s-au propagat de maximum două ori dintr-o parte a Pământului în cealaltă şi înapoi. În cadrul noului studiu au fost analizate unde de la 200 de seisme cu magnitudini peste 6 grade pe scara Richter care au ricoşat ca nişte mingi de ping-pong de până la cinci ori în interiorul planetei.

„Este posibil să cunoaştem mai multe despre suprafaţa altor corpuri cereşti îndepărtate decât despre interiorul profund al planetei noastre”, a declarat seismologul Thanh-Son Pham de la Universitatea Naţională Australiană din Canberra, autorul principal al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature Communications.

„Am analizat date digitale referitoare la mişcările telurice, cunoscute sub numele de seismograme, de la cutremure mari din ultimul deceniu. Studiul nostru devine posibil datorită extinderii fără precedent a reţelelor seismice globale”, a adăugat Pham, conform Agerpres.

„O planetă din interiorul unei planete”

Învelişul exterior al nucleului interior şi recent confirmata sa sferă interioară sunt suficient de fierbinţi pentru a fi topite, însă îşi menţin starea solidă, de aliaj solid fier-nichel, sub imensa presiune care există în centrul Pământului.

„Îmi place să mă gândesc la nucleul interior ca la o planetă din interiorul unei planete. Într-adevăr, este o minge solidă, cu dimensiunea aproximativă cu cea a lui Pluto şi ceva mai mică decât Luna”, a declarat Hrvoje Tkalcic, geofizician la Universitatea Naţională Australiană şi coautor al studiului.

„Dacă am fi cumva capabili să demontăm Pământul îndepărtându-i mantaua şi miezul exterior lichid, miezul interior ar apărea strălucind ca o stea. Temperatura sa este estimată la aproximativ 5.500 – 6.000 de grade Celsius, similară cu temperatura de la suprafaţa Soarelui”, a continuat Tkalcic.

Cercetătorii au reuşit să diferenţieze cele două regiuni deoarece undele seismice au acţionat diferit între ele. „Acest lucru ar putea fi cauzat de diferite aranjamente ale atomilor de fier la temperaturi şi presiuni ridicate sau de alinierea preferată a cristalelor în creştere”, a mai spus Pham.

Oamenii de știință au mai arătat că miezul interior creşte încet în dimensiune în detrimentul miezului exterior prin solidificarea materialelor topite în timp ce Pământul se răceşte treptat – aşa cum a făcut-o de la apariţia sa, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.

Această căldura latentă eliberată în timpul solidificării miezului interior al Pământului „determină convecţia la nivelul miezului exterior lichid, generând câmpul geomagnetic al Pământului, a declarat Pham. Viaţa pe Pământ nu ar fi posibilă fără un astfel de câmp magnetic, a  mai adăugat cercetătorul.