Simona Ionescu / Redactor Șef

Descoperiri senzaționale care îi fascinează și acum pe români. Cuiul vechi de 2000 de ani care nu ruginește

Descoperiri senzaționale care îi fascinează și acum pe români. Cuiul vechi de 2000 de ani care nu ruginește
Despre descoperirile incredibile de la Sarmisegetuza Regia s-au scris pagini întregi, dar misterul pare că se adâncește mai mult.

Ce ascund cetățile Dacilor nimeni nu poate ști cu adevărat, cu atât mai mult să se afle misterul unor descoperiri cu adevărat șocante.

Descoperiri senzaționale care îi fascinează și acum pe români. Cuiul vechi de 2000 de ani care nu ruginește

Cuie de fier care au rezistat peste două milenii fără să ruginească? Câmp magnetic a cărui putere nu o poate explica nimeni? Toate acestea și multe altele sunt legate strâns de cetățile dacilor, în subteranele cărora stau ascunse multe alte lucruri cu adevărat fantastice.

Printre cei care vor cu tot dinadinsul să afle câte ceva despre ce au lăsat moștenire dacii s-a numărat și fostul parlamentar, Andrei Vartic, autor al multor volume despre strămoșii noștri. Mai mult, acesta a creat în anul 1993 Institutul Civilizaţiei Dacice din Chişinău și având la dispoziție o aparatură performantă, dar și călăuze și vechi hărți militare a făcut alte mari descoperiri.

E vorba de scrisul topografic şi geometric al dacilor, topografia cosmogonică a dacilor. Dar și faptul că aceștia foloseau mortare cu proprietăți cu adevărat incredibile, datorită cărora lucrurile făurite de ei rezistau mii de ani.

„Vedea fierul dacic suprapur, de 99,97% fără cimentită”

„Dar a văzut Roma adevărata civilizaţie a dacilor carpatini? Nu. Dacă o vedea, înţelegea valoarea excepţională a topirii unor lupe de fier plastic de 40 de kilograme, lupe pe care Europa a putut să le obţină abia peste 11 veacuri. Vedea fierul dacic suprapur, de 99,97% fără cimentită.

Vedea ceramica dacică supradură şi motivele sacre ale dacilor armonizate cu lotusul egiptenilor şi al indienilor, cu acantul corintinienilor, cu vâscul druizilor. Vedea implectonul din zidurile turnurilor de la Costeşti, făcut din mari cărămizi de fier-titan (ilmenit), care nu-şi găsesc nici o justificare militară acolo”, scria Andrei Vartic, în lucrarea „Kogaiononul – mit şi realitate”.

„Avea în componenţa lui nici mai mult nici mai puţin decât alfa-fier pur de 99,97%”

Cu siguranță însă cea mai faimoasă descoperire rămâne „cuiul dacic care nu rugineşte”. Este vorba de un piron vechi de două milenii, pe care Andrei Vartic l-a primit de la un arheolog român și l-a adus în Moldova. „Andrei ia cuiul şi fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la Bălţi unde, minune, X-Ray-ul arată că acel cui de peste 2.000 de ani, acel cui dacic care nu vrea să ruginească, avea în componenţa lui nici mai mult nici mai puţin decât alfa-fier pur de 99,97%.

Nici urmă de impurităţi, adică de compuşi ai carbonului ce rămân de la prelucrare. O minune antică, ce se  poate obţine numai în condiţii speciale de laborator sau în cosmos!”, a amintit mai târziu prietenul Andrei, Napoleon Săvescu, și el autor al mai multor lucrări controversate despre daci.

Câmpul magnetic unde se opresc aparatele de fotografiat

De profesie medic, Napoleon Săvescu a emigrat în anii 1970 în America și a înfiinţat fundaţia „Dacia Revival International Society”. Acesta a fost atât de pasionat de istorie că a ridicat chiar o vilă de forma unui castel medieval. Iar într-unul dintre volumele publicate a vorbit despre câmpul magnetic de la Sarmizegetusa, care putea deregla obiectele electronice.

„Acolo unde casetofonul nu mai mergea, bateriile se consumaseră aşa, peste noapte, filmul din aparatul de fotografiat se terminase şi el, brusc, aparatul de fotografiat al lui Tudor s-a oprit şi el. Iar eu mă gândeam ce caut aici fără instrumente moderne, cum de totul se strică tocmai la mine?

De fel nu sunt superstiţios, aşa ca îmi rămăsese numai ghinionul  drept cauză, cu toate că se poate lua în considerare şi câmpul magnetic formidabil din zonă”, a afirmat Napoleon Săvescu, în jurnalul său publicat în 1998.

Sursă foto: adevarul

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre