Misterioasa Cetate a Vulturilor. Locul unde dacii și-au ridicat o fortăreață printre râpe

Misterioasa Cetate a Vulturilor. Locul unde dacii și-au ridicat o fortăreață printre râpe
Este greu de ajuns la fortăreața ridicată de daci acum peste 2000 de ani. De aceea, localnicii i-au spus Cetatea Vulturilor sau Cuibul de vulturi, singurele vietăți care pot vedea fără efort fortificația. Dar, cum au putut aduce bucățile de piatră strămoșii noștri în locul înconjurat de râpe adânci și periculoase? E încă un mister.

Cetatea Bănița  se află de peste două decenii în patrimoniul mondial UNESCO. A fost descoperită la începutul anilor 60, dar este posibil să nu fie complet dezgropată. Turiștii ajung cu greu până la fortificație, pe un drum anevoios. Așa că nu veți găsi acolo inscripții de tip ”Nelu o iubește pe Vasilica”, ori alte mâzgălituri.

Cetatea Bănița ar fi fost construită în vremea lui Burebista și și-ar fi încheiat existența în 106, spun istoricii

Misterioasa cetate a dacilor

Cetatea Bănița ar fi fost construită în vremea lui Burebista și și-ar fi încheiat existența în 106, spun istoricii. Rolul cetății ar fi fost acela de a împiedica accesul romanilor dinspre valea Dunării, peste Carpați, spre Sarmizegetusa Regia.

De acolo, sus, se putea supraveghea orice mișcare pe distanțe mari. Foarte probabil Bănița a jucat un rol și în controlul rutelor comerciale peste munți. Sfârșitul cetății a venit probabil în urma unei încercuiri din partea romanilor, care i-au tăiat orice posibilitate de aprovizionare. Sunt încă o mulțime de enigme.

Cum au putut transporta dacii blocurile de piatră pe acei versanți înclinați? Cum au reușit să clădească zidurile pe un teren înclinat? Este posibil ca săpăturile din 1960-1961 să nu fi scos la suprafață decât o parte din elementele cetății, spun cei care au studiat locul.

Unde se află Cetatea Vulturilor de la Bănița

Stânca pe care a fost clădită cetatea dacică de la Băniţa se distinge uşor în Valea Jiului, pe Drumul Naţional 66, dinspre Ţara Haţegului.

Însă, turiştii care se apropie de versantul abrupt pe care dacii şi-au ridicat fortăreaţa întâlnesc un peisaj neprimitor. Este greu accesibilă în cea mai mare parte a anului, iar iarna rămâne izolată de restul lumii.

Prima parte dificilă a traseului spre Băniţa este „poteca” pe marginea căii ferate din Cheile Băniţei. Sunt circa 500 de metri pe care turiştii îi parcurg pe jos, atenţi la trenuri, pe terasamentul din piatră al căii ferate duble Simeria – Petroşani.

„Lucrările de fortificare au fost realizate pe versantul de nord. Fortificaţia cuprinde mai multe construcţii cu caracter militar. Ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare din piatră, lemn şi pământ. Primul dintre ele este un zid lung de 115 metri şi gros de 2 metri, ridicat pe panta de nord şi parţial pe cea de nord-est. Tehnica de construcţie este cea cunoscută sub numele de murus dacicus. În extremitatea nord-estică a zidului era dispusă intrarea în cetate. O poartă monumentală cu trepte de calcar, încadrate de balustrade din andezit. Dincolo de această poartă se află platoul superior al cetăţii, de fapt trei terase în trepte, ce se succed pe direcţia est-vest”, informează arheologii, pe site-ul dacica.ro.

Incinta cetăţii Băniţa avea forma unui dreptunghi cu lungimea de 22 metri şi lăţimea de 17 metri. În interiorul ei se afla o clădire tot dreptunghiulară, din lemn, cu temelia din blocuri de calcar. Spre marginile de vest şi sud ale terasei au fost săpate în stâncă două canale menite să dreneze apa din precipitaţii. Înainte de a ajunge pe ultima terasă, un alt zid închidea din trei părţi o suprafaţă nivelată a stâncii.

Băniţa a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO

De la înălţimea de peste 900 de metri a versantului, călătorii pot vedea panorama Văii Jiului şi a Masivului Parâng. Se vede şi depresiunea Ţării Haţegului, mărginită de masivele Retezat şi Şureanu. La poalele cetății se găsea aşezarea civilă, ale căror ruine s-au pierdut în urma lucrărilor la calea ferată Simeria – Petroşani, începute la mijlocul secolului al XIX-lea.

Din 1999, Băniţa a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte cinci cetăţi dacice din Munţii Orăştiei.

La începutul anului 2020, în urma unei hotărâri de Guvern, cetatea dacică a trecut în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. În luna mai au fost efectuate măsurătorile topografice, necesare clarificării regimului juridic al sitului arheologic. Autorităţile au termen de un an de la intrarea în vigoare a legii, prin care au preluat în administrare cetatea, pentru a elabora planul de protecţie şi gestiune a sitului.

Până atunci, cei care se îndreaptă spre Băniţa se pot bucura de frumuseţea Peşterii Bolii, de la poalele cetăţii dacice, amenajată pentru vizitare.