Simona Ionescu / Redactor Șef
Într-un nou episod al emisiunii „Pentru voi. Cu Mirela Voicu”, Profesorul universitar doctor Cătălin Butoi-Puț, criminalist și specialist implicat în investigarea unor cazuri importante din România, vorbește despre oamenii din umbră ai criminalisticii și despre metodele care au schimbat anchetele penale. Printre poveștile relatate se află și cazul lui Romulus Vereș, supranumit „Omul cu ciocanul”, unul dintre cei mai temuți criminali în serie din România comunistă.
În cadrul emisiunii, Cătălin Butoi-Puț explică modul în care anchetatorii pot interpreta tiparele unui criminal în serie. Uneori, spune specialistul, cheia nu este o amprentă sau o probă ADN, ci felul în care sunt distribuite crimele pe hartă.
Profesorul amintește de un caz puțin cunoscut publicului larg: seria de crime comise la Cluj, la începutul anilor ’70, de Romulus Vereș. Ancheta a ridicat numeroase semne de întrebare pentru că autorul acționa rapid, dispărea fără urmă și nu lăsa aproape niciodată martori oculari.
Potrivit lui Butoi-Puț, unul dintre anchetatori a observat că toate atacurile erau concentrate într-o anumită zonă a orașului. Pe harta Clujului a fost marcat cu roșu perimetrul în care criminalul lovea și apoi dispărea imediat.
„Asta ce înseamnă? Ăsta acționează în cartierul în care locuiește”, explică specialistul în emisiune, ținând să menționeze că mobilitatea rapidă și lipsa martorilor indicau faptul că autorul cunoștea perfect zona.
Romulus Vereș a rămas unul dintre cele mai controversate personaje din istoria criminalisticii românești. Acesta a terorizat Clujul între anii 1972 și 1974, fiind asociat cu mai multe atacuri violente asupra femeilor.
Conform informațiilor apărute de-a lungul timpului, Vereș își ataca victimele cu obiecte contondente, iar în unele cazuri incendia locuințele sau corpurile victimelor. Ancheta a fost extrem de dificilă, mai ales pentru că presa comunistă evita să relateze asemenea cazuri, pentru a nu crea panică în rândul populației.
Specialiștii au stabilit ulterior că acesta suferea de schizofrenie și avea episoade psihotice severe. În timpul anchetei, criminalul susținea că era controlat de diavol și că anumite „voci” îi cereau să ucidă.
Discuția din emisiune scoate în evidență un aspect esențial al criminalisticii. Cele mai importante indicii nu sunt întotdeauna spectaculoase. Uneori, diferența dintre un dosar blocat și unul rezolvat poate sta într-un traseu repetat, într-un obiect mutat sau într-o simplă observație făcută pe teren.
Cătălin Butoi-Puț vorbește despre munca discretă a criminaliștilor, oamenii care rareori apar în fața camerelor, dar care reconstruiesc fiecare detaliu al unei crime. Analiza comportamentului infractorului, a rutinei sale și a modului în care își alege victimele poate contura un profil psihologic extrem de precis.
,,În seara aceea, când a ajuns la Cluj, Dumitru Ceacanica a luat harta orașului și, pe fotografie, a desenat cu pix roșu o zonă. Zona în care acționase autorul faptelor. Atunci și-a dat seama că individul acționa și fugea foarte repede, fără să fie văzut de nimeni. Nu existau martori oculari care să spună: «E înalt, blond, are ochii albaștri» sau altceva. Nimeni nu-l văzuse.
Asta ce înseamnă? Că omul acționa în cartierul în care locuia. Lovea, le băga pe victime în dulap și le dădea foc. Asta era boala lui, să le incendieze, pentru că așa îi spunea „Satana”. Și dispărea imediat, fără să fie observat. Ceva nu era în regulă. Era clar că stătea în zona aceea.” a povestit Cătălin Butoi-Puț
În cazul lui Romulus Vereș, anchetatorii au înțeles că autorul nu acționa aleatoriu. Faptul că lovea într-un perimetru restrâns și dispărea imediat fără a fi observat a fost unul dintre indiciile care au dus către ideea că acesta trăia chiar în apropierea locurilor crimelor.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
