Simona Ionescu / Redactor Șef
Neurolog de excepție, cercetător inovator și profesor respectat în marile centre universitare europene, Gheorghe Marinescu este considerat fondatorul școlii românești de neurologie și unul dintre pionierii medicinei moderne.
Născut la 28 februarie 1863, la București, Gheorghe Marinescu avea să intre în istorie și printr-o realizare spectaculoasă. În 1898 a creat primul film științific din lume, folosind cinematografia pentru studierea tulburărilor neurologice ale pacienților.
Gheorghe Marinescu a urmat cursurile Facultății de Medicină din București între anii 1882 și 1889, iar apoi și-a continuat specializarea la Paris, în celebrul spital Salpêtrière, sub îndrumarea marelui neurolog francez Jean-Martin Charcot, considerat părintele neurologiei moderne.
Ulterior, a studiat histologia și patologia nervoasă în laboratoare din Berlin, Frankfurt și Gand, acumulând cunoștințe care aveau să transforme medicina românească. În 1897 și-a obținut doctoratul în medicină la Paris, cu o teză despre siringomielie și atrofia musculară.
Întors în România, a devenit șef al serviciului de boli nervoase de la Spitalul „Pantelimon” și profesor la Facultatea de Medicină din București, unde a format generații întregi de medici neurologi.
Într-o perioadă în care cinematograful era încă o invenție recentă, Gheorghe Marinescu a intuit potențialul uriaș al imaginilor în mișcare pentru cercetarea medicală.
Astfel, în 1898, împreună cu operatorul Constantin M. Popescu, a realizat filmul „Tulburările mersului în hemiplegia organică”, considerat primul film științific din lume. Pelicula prezenta pacienți cu afecțiuni neurologice filmați înainte și după tratament, pentru a putea fi analizate modificările mersului și ale mișcărilor corpului.
Filmul avea un rol strict medical și de cercetare, fiind utilizat pentru studierea bolilor neurologice și pentru observarea unor detalii imposibil de surprins cu ochiul liber. Gheorghe Marinescu a continuat apoi seria producțiilor medicale, realizând și alte filme documentare dedicate hemiplegiei, ataxiei și miopatiilor.
Importanța muncii sale a fost recunoscută chiar de Auguste Lumière, unul dintre inventatorii cinematografului, care îi aprecia contribuțiile privind utilizarea filmului în studiul bolilor nervoase.
Contribuțiile lui Gheorghe Marinescu au depășit cu mult domeniul cinematografiei. Savantul român a introdus metode moderne de cercetare în neurologie, histologie și electrofiziologie și a fost printre primii cercetători care au utilizat radiografia în studiul unor boli endocrine.
El a acordat o atenție specială celulei nervoase, publicând lucrări fundamentale precum „La cellule nerveuse”, considerată una dintre cele mai importante monografii neurologice ale epocii.
Marinescu a studiat reflexele condiționate, procesele de îmbătrânire, troficitatea reflexă și diverse afecțiuni neurologice rare. Tot el a introdus termenul de „mână suculentă” pentru anumite modificări patologice întâlnite în siringomielie.
Împreună cu patologul francez Paul Oscar Blocq, a identificat plăcile senile din creier, leziuni asociate ulterior cu maladia Alzheimer. Descoperirea a fost realizată cu 14 ani înainte ca boala să fie descrisă oficial de Alois Alzheimer.
Gheorghe Marinescu a fost membru titular al Academiei Române din 1905 și vicepreședinte al instituției în două mandate. De asemenea, a fost membru al unor academii și societăți medicale din Paris, Londra, Madrid, Genova sau Buenos Aires.
Opera sa științifică a fost apreciată de mari personalități ale medicinei mondiale, printre care Santiago Ramón y Cajal și Auguste Lumière. Astăzi, Gheorghe Marinescu este considerat unul dintre cei mai importanți neurologi din istoria medicinei și un pionier al utilizării cinematografiei în cercetarea științifică.
Savantul român s-a stins din viață la 15 mai 1938, însă tot ce a descoperit continuă să influențeze atât neurologia modernă, cât și istoria cinematografiei documentare.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
