Dorothy Harriet Camille Arnold, fiica unui importator de parfumuri bogat și nepoata unui judecător al Curții Supreme, părea, în ochii celorlalți cel puțin, să aibă totul. Dar în ultimele luni petrecute cu familia, tânăra necăsătorită de 25 de ani părea să își dorească altceva: independența. Dispariția lui Dorothy Arnold rămâne și azi cel mai vechi caz nerezolvat din America.
Moștenitoarea dispărută din Upper East Side a făcut prima pagină a ziarelor din toată țara. Patruzeci de ani mai târziu, The Times a numit cazul „unul dintre cele mai mari mistere ale New York-ului”. Încă nerezolvat, este cel mai vechi caz de persoane dispărute inclus în The Charley Project, o bază de date care urmărește peste 15.000 de cazuri de persoane dispărute. Mai mult de un secol mai târziu, circumstanțele dispariției sale continuă să fascineze și să deruteze: a fost răpită, ucisă, sau a ales pur și simplu să părăsească o viață care nu îi plăcea pentru o alta?
S-a născut într-o familie bună
Dorothy s-a născut pe 1 iulie 1885 la New York și a fost a doua dintre cei patru copii ai lui Francis R. Arnold. Tânăra a fost educată la Veltin School for Girls din New York și a urmat cursurile Colegiului Bryn Mawr din Pennsylvania, unde s-a specializat în literatura și limbă engleză, absolvind școala în 1905
În toamna anului 1910, proaspăt absolventa de literatură a Colegiului Bryn Mawr, Dorothy i-a cerut tatălui său permisiunea de a-și lua propriul apartament în Greenwich Village, un refugiu pentru artiști. Dar tatăl ei nu a fost de acord, conform articolului din revista American Heritage din 1960, „The Girl Who Never Came Back” (trad. Fata care nu s-a mai întors niciodată).
Și-a dorit să fie scriitoare
Din conacul ei din Upper East Side, Manhattan, Dorothy a scris mai multe povestiri scurte — „Poinsettia Flames” și „Lotus Leaves” — pe care le-a trimis spre publicare. Revista McClure’s i-a respins prima povestire. Se pare că pentru cea de-a doua nu a primit niciun răspuns.
Dorothy coresponda des cu George S. Griscom Jr., mai în vârstă decât ea, și i-a spus într-o scrisoare despre respingerea de la McClure’s: „Eșecul mă privește în față. Tot ce văd în față este un drum lung fără întoarcere. Mama va crede întotdeauna că s-a întâmplat un accident”.
I-a spus mamei că merge la cumpărături
Într-o dimineață de decembrie, Dorothy Arnold i-a spus mamei sale să rămână acasă, căci vrea să meargă singură la cumpărături. „Te voi suna,” a spus ea, înainte să iasă pe ușă. A mers apoi pe Fifth Avenue, s-a oprit la Park & Tilford pentru niște ciocolată și și-a continuat drumul pe străzile înghețate către librăria Brentano’s pentru a cumpăra cartea Engaged Girl Sketches de Emily Calvin Blake. I-a spus unei prietene, în treacăt, că se va întoarce acasă prin Central Park.
Era 12 decembrie 1910. Nimeni nu a mai văzut-o pe Dorothy de atunci. În acea zi de decembrie, îmbrăcată într-un costum cu fustă albastră, cu părul „într-un coc stil pompadour foarte voluminos” sub o pălărie de catifea neagră cu trandafiri din mătase albastră, Dorothy a dispărut fără urmă. Conform declarațiilor ulterioare ale poliției, aceasta „purta o manșetă mare din blană de vulpe neagră cu puncte albe”, împreună cu „20 sau 30 de dolari, cărți de vizită și, posibil, alte hârtii de diverse tipuri”.
Au căutat-o inclusiv pe vapoarele care plecau spre Europa
Până în luna ianuarie a anului următor, comisarul de poliție din New York a trimis prin poștă „poliției din fiecare oraș și localitate de importanță”, conform The Times, un set de „trei portrete excelente ale domnișoarei Arnold, unul în costum de plimbare, altul în rochie de seară și al treilea un portret bust.”
Poliția a afirmat că au „căutat minuțios fără rezultat” femeia de 1,62 metri, cu „păr castaniu închis, ochi albastru-gri, ten luminos” Mai mult, „fiecare vapor spre Europa a fost urmărit și pasagerii au fost verificați.” Au existat semnalări eronate de la oameni care susțineau că au văzut-o pe Dorothy în Philadelphia, Muskogee, Oklahoma și San Antonio, Texas.
Mama și frate au mers chiar și în Italia
După ce au găsit corespondența lui Dorothy cu Griscom, mama și unul dintre frații ei au călătorit în Italia, unde fratele lui Dorothy „l-a lovit pe Griscom în față cu pumnul și a aplicat încă o lovitură apoi care l-a pus la pământ pe Griscom,” recuperând scrisoarea surorii sale, pe care Griscom o păstra în buzunar.
Dorothy și Griscom petrecuseră o săptămână împreună în Boston cu doar câteva luni înainte ca ea să dispară. Acolo, ea a dat în gaj bijuterii în valoare de 500 de dolari la o casa de amanet care ulterior a vorbit cu presa și a recunoscut tot.
Un medic a declarat că Dorothy ar fi fost incinerată
Într-un final sumbru al poveștii misterioase, doi medici din Pennsylvania și o asistentă medicală au fost arestați în aprilie 1914 pentru că dețineau o clinică privată unde se făceau avorturi, într-o casă din Bellevue, Pennsylvania. Acolo s-a găsit „o masă de operație și în pivniță erau două cuptoare mari”, conform presei vremii. Unul dintre medici a afirmat ulterior că Dorothy fusese incinerată, după un presupus avort eșuat.
Din primele săptămâni, tatăl lui Dorothy a declarat în public că el crede că fiica lui este moartă, dar urmașii săi au spus recent că acesta a cheltuit de fapt 1 milion de dolari în căutarea fiicei sale. A renunțat la căutări doar când a murit.
„Sunt convins că nu mai este în viață”
Francis R. Arnold a murit în 1922, iar soția sa în 1928. Ambii au lăsat în urmă testamentele care declarau: „Nu am făcut nicio provizie pentru fiica mea iubită, Dorothy H. C. Arnold, deoarece sunt convins că nu mai este în viață.”
La mai mult de un deceniu după ce a dispărut de pe Fifth Avenue, șeful Biroului de Persoane Dispărute al orașului a anunțat că „acest caz a fost rezolvat” și „Dorothy Arnold nu mai este înregistrată ca persoană dispărută.” Dar și-a retras imediat declarația. Avocatul familiei a răspuns la momentul respectiv: „Dispariția lui Dorothy este un mister la fel de mare astăzi ca în ziua în care a dispărut”. Și continuă să fie așa chiar și azi, la peste un secol distanță.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook