Legenda vampirului din Serbia. Povestea lui Petar a inspirat mitul lui Dracula

Evenimentele care au avut loc în satele sârbești Kisiļevo și Medveđa la începutul secolului al XVIII-lea au avut un impact semnificativ asupra mitologiei vampirilor din Europa. Legenda lui Petar Blagojević, un nume care a devenit sinonim cu prima apariție documentată a „vampirismului” în literatura europeană, se numără printre cele mai remarcabile povești din acea vreme.

A fost prima dată când termenul „vampir” a fost folosit în presa europeană

În 1725, un țăran din satul Kisiļevo pe nume Petar Blagojević a devenit cunoscut după ce mulți oameni din comunitatea sa au murit fără motiv. În timpul acelei perioade, mulți oameni din sat au murit în circumstanțe misterioase, despre care se credea că au fost cauzate de apariția lui Blagojević, care se credea că s-a ridicat din mormântul său pentru a-i teroriza pe cei care încă mai trăiau.

Toate victimele au spus înainte de moarte că un vecin decedat, Petar Blagojević, le-a sufocat în vis. Atunci când au deschis mormântul lui Blagojević, oamenii l-au considerat un „vampir” după ce au descoperit că trupul său era bine conservat. Au găsit sânge proaspăt în gura lui, ceea ce au crezut că este dovada că a ucis persoanele respective.
Comunitatea nu mai avea frică de vampirism când trupul a fost tăiat cu un țăruș și apoi ars. Raportul a fost publicat în Viena pe 21 iulie 1725 și a fost prima dată când termenul „vampir” a fost folosit în presa europeană. Percepția europeană asupra „vampirilor” a fost profund afectată de creșterea bruscă a interesului pentru ei.

Cum Petar Blagojević a inspirat mitul lui Dracula

Într-un mod fascinant, povestea lui Petar Blagojević poate fi comparată cu mitul Dracula, care a captivat publicul și a devenit un simbol al vampirismului contemporan. Dracula – personajul creat de Bram Stoker în romanul său din 1897 – este un vampir elegant, sofisticat și nemilos, spre deosebire de Blagojević, care era un simplu țăran dintr-un sat sârbesc. În ciuda faptului că Dracula a fost parțial inspirat de brutalitatea regelui român Vlad Țepeș, narațiunea lui a fost romanțată și modificată pentru a reflecta temerile și fascinațiile societății victoriane.

În timp ce Blagojević a fost considerat un răufăcător local, Dracula a evoluat într-o imagine globală a vampirului, reprezentând frica de necunoscut și răul supranatural într-un context istoric și cultural diferit.
Influențând literatura și cultura populară din întreaga lume, legenda lui Dracula a devenit sinonimă cu ideea de vampir contemporan.

Dracula și Petar Blagojević sunt două fațete ale aceleiași monede, fiecare reprezentând temerile și fascinațiile diferitelor culturi și epoci. În timp ce Blagojević continuă să fie o legendă locală, Dracula a devenit un simbol universal al vampirismului, demonstrând puterea și atracția continuă a miturilor în modelarea imaginației colective.