Francezii însă au un mister mai mare. Se vorbește că megaliții întinși pe o suprafață de 40 de hectare, câteva mii de pietre gigantice dispuse pe verticală (în picioare), ar fi rămășițele pietrificate ale unei legiuni romane transformate în piatră de vrăjitorul Merlin. Asta susțin legendele locale, însă adevărul ar putea fi la fel de fascinant.
Pietrele de la Carnac, vechi din Neolitic
În apropierea satului Carnac din Bretania, regiune din nordul Franței, o zonă de aproximativ 40 de hectare este populată cu aproximativ 4.000 de megaliți. Este vorba de pietroaie imense, unele ajungând și la 6,5 metri înălțime. Unele pietre sunt plasate în linie, altele în cercuri și unele deasupra altora pentru a forma morminte.
Aceste „armate” din piatră sunt opera oamenilor din Neolitic care au trăit în urmă cu aproximativ 5.000 – 6.500 de ani.
Cercetătorii susțin că pietrele reprezintă dovada ingeniozității acestor oameni ce au trăit înaintea celților. Se pare că oamenii din Neolitic au transportat aceste bucăți din piatră uriașe pe o distanță de până la 50 de kilometri și le-au plasat apoi cu mare precizie. Acești megaliți de la Carnac sunt de dimensiuni diferite, cel mai înalt având 6,5 metri.
Misterul megaliților de la Carnac, nu a fost elucidat
Dacă în cazul Stonegenge anumite teorii privind funcționalitatea complexului au fost avansate cu succes și au o logică, în cazul sitului din Franța, întins pe 40 de hectare și populat cu 4.000 de megaliți, teoriile nu sunt încă cele mai concludente.
Încă a rămas fără răspuns întrebarea de ce au depus strămoșii noștri eforturi atât de mari pentru a crea acest aranjament la Carnac? Istoricii și oamenii de știință caută de mult timp un răspuns la această întrebare. Un cercetător afirmă că acești megaliți ar fi putut fi un fel de dispozitiv antic de detectare a cutremurelor în timp ce alții spun că ele sunt temple pentru a onora strămoșii celor care le-au construit sau un fel de calendar astronomic.
Mai sunt alții care afirmă că este posibil și ca rolul lor să se fi modificat în decursul celor 1.000 de ani cât a durat aranjarea lor așa că s-ar putea să nu avem un răspuns cert vreodată.
Sursa foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook