Tradiții puțin cunoscute de Moșii de toamnă: de la coliva cu petale de flori la bănuții norocoși

Mai puțin cunoscute, aceste tradiții de Moșii de toamnă se spune că „încălzesc” sufletele strămoșilor și păstrează echilibrul spiritual.

Pe 1 noiembrie, mai ales în zona Banatului, se lasă porți deschise peste noapte, crezând că sufletele răposaților revin să viziteze casele. Dacă porțile sunt închise, spiritele se rătăcesc și aduc ghinion anul următor.

Bănuții norocoși

În Munții Apuseni, coliva se amestecă cu petale de flori sălbatice culese în ajun. Tradiția spune că petalele „vorbesc” cu sufletele și le calmează.

De asemenea, în pachetele care se dau săracilor de pomană există și câțiva bănuți care aduc noroc atât celui care dă de pomană cât și celui care o primește.

Bănuții nu trebuie cheltuiți, ci se păstrează sub icoană tot anul. În unele sate din Transilvania, pachetele includ și un fir de ață roșie legat de colac, simbol al sângelui care leagă generațiile, inspirat din vechile ritualuri dace de pomenire a morților.

De Moșii de toamnă nu se împart niciodată mere

Tot de Moșii de toamnă se împart colaci cu semințe de susan, vin nou din recolta de toamnă, care se pune în vase de lut și fructe coapte. Nu se împart niciodată mere, pentru că sunt considerate simbol al păcatului originar și „trezesc” spiritele rele.

În zona Banatului gospodinele pregătesc „pachetele vii”, e vorba de sarmale cu carne de porc, care sunt împărțite vecinilor. Tradiția spune că atunci când aceștia mușcă din sarmale trimit o rugăciune către Dumnezeu.

Ce se face pe 1 noiembrie ca să nu atrageți spiritele rătăcite

În ziua în care se cinstesc Moșii de toamnă nimeni nu are voie să spele și să coasă. Potrivit tradiției, acul „înțeapă” sufletele, provocând vise urâte și boli. Maramureșenii au un alt ritual: lasă la masă un scaun gol, cu o farfurie goală pentru un suflet rătăcit care nu are familie să-l pomenească.

Se crede că dacă e hrănit, acesta devine „păzitorul” casei. Dacă pe 2 noiembrie a mai rămas din pomană, aceasta nu se mai mănâncă, ci se aruncă în curte la păsări, simbolizând astfel eliberarea sufletelor.

În Transilvania, catolicii practică „rugăciunea mută”: la cimitir, se ține un minut de tăcere absolută, cu mâinile încrucișate, pentru ca morții să „audă” gândurile celor care-i pomenesc.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!