Nu puține sunt exemplele în care lăcașurile de cult aruncă priviri în viitor. Găsim exemple în toată lumea, în toate religiile. O frescă veche de 300 de ani vorbea, într-o epocă în care descoperirile lui Galilei încă nu erau recunoscute oficial, despre rotația Pământului. O puteți vedea în România, e bine conservată. Întrebarea care rămâne este de unde a știut zugravul care a făcut-o. Dar și ce l-a determinat să o picteze.
Biserica „Sfântul Nicolae“ din Şchei (un cartier al Brașovului) a fost ridicată pe la 1700 și conține nu mai puțin de 13 scene ale Apocalipsei. Numărul mare al scenelor este un lucru destul de neobișnuit în iconografia religioasă românească. Și mai șocante sunt cele reprezentate. Una din frescele pictate acum aproape 300 de ani ne duce cu gândul la exploziile solare despre care știm atât de multe abia în zilele noastre, respectiv la inversarea polilor magnetici ai Pământului, un alt subiect „fierbinte” printre cercetători.
Paracliserul de nord, o încăpere aflată în lateralul bisericii „Sfântul Nicolae“ din Şchei care, prin anii 1970, a fost închis publicului. Oamenii locului își amintesc că atunci s-a primit o dispoziție expresă din partea Securităţii statului. Încăperea are doar 12,6 metri lungime, cu tot cu altar, şi 4,5 metri lăţime, arată Monitorul de Brașov. Comuniștilor le-a fost teamă să distrugă fresca misterioasă, așa că au oprit accesul la ea.
Cea mai interesantă frescă, pictată pe un contrafort, a fost numită „Roata lumii“. Aceasta şi redă scena rotației Pământului în jurul Soarelui. Cercetătorii sunt de acord că reprezentația este unică în lume, ilustrând planeta noastră pusă în mișcare de către sfinți.
Fresca misterioasă datează de aproape 300 de ani. Ființe celeste învârt Pământul în jurul Soarelui
Pământul este pictat ca o sferă susţinută de patru ființe celeste, care par a fi două femei și doi bărbați, de vârste și rase diferite. Poziţia în care sunt reprezentate e intrigantă: aceste personaje par că se străduiesc să miște planeta, dar nu în plan orizontal, al mişcării de rotaţie, ci în plan vertical, de parcă ar vrea s-o dea peste cap, mai arată sursa citată.
,,Iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri, s-au pus temeliile paraclisului, care s-au făcut pentru treaba ispovedaniei, întru hramul Blagoveştenilor Precestei, care s-au făcut prin îndrumarea şi purtarea de grijă a popei Radului, fiul popei Radu Tempea“, menționează o cronică din 1733, despre momentul în care s-a pus piatra de temelie a bisericii.
O inscripţie din vechiul catastif al bisericii, care datează de la 1759 îl menționează ca „fundator“ al lăcașului de cult pe Costanda lui Manole. Frescele bisericii au fost realizate în 1737, de către frații Ioan și Gheorghe Hranite, ei fiind plătiți cu bani strânși ca donații de locuitorii din Șchei. De altfel, icoana de hram a paraclisului păstrează vizibilă inscripţia care confirmă autorul şi data: „Iconopiseţ Gheorghie Zugrav, 1738”.
Piatra de temelie a bisericii din Șchei a fost pusă în urmă cu 291 de ani
Prin urmare scena incredibilă rotirii Pământului a fost pictată în aceeași perioadă. și, mai exact cu ceva ani înainte ca teoriile lui Galileo Galilei (1564 – 1642) să fie recunoscute, oficial, de Vatican.
Întrebări fără răspuns în jurul frescei misterioase
Deși trecute un secol de când Galilei și-a prezentat teoriile revoluționare, acestea nu erau recunoscute oficial. Abia în anul 1741, Vaticanul a permis publicarea cărţilor savantului şi doar ulterior a recunoscut formal că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Întrebarea la care nimeni nu a putut răspunde este ce i-a determinat pe zugravii din Șchei să picteze o asemenea scenă care nu intra deloc în ideologia oficială, ideea rotirii planetei noastre în jurul Soarelui fiind, încă, la vremea respectivă, considerată o erezie.
„La momentul când a fost pictată, Biserica Catolică încă nu admisese revoluționara teorie a lui Galilei, deşi trecuse un secol. În 1741, Vaticanul a permis publicarea cărţilor savantului şi abia ulterior a recunoscut formal că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Cu atât mai mult, în 1738, nu se punea problema rotaţiei planetelor.
Pictorul Ioan Hranite a fost un pionier al ştiinţei în Ţările Române. Curios lucru, a pictat o teorie ştiinţifică într-o biserică. Cu ce scop? Roata Lumii ar trebui să atragă atenţia teologilor şi oamenilor de ştiinţă, deopotrivă, în căutarea unei interpretări din întreaga lume. În acest moment, fresca din Şchei e doar un imens semn de întrebare, ce tulbură umanitatea”, a declarat președintele Fundației Dacia, Liviu Pandele, pentru newsbv.ro.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
