Pobiti Kamani, pădurea de piatră din Bulgaria. Apariția acesteia este și acum un mister

Pădurea de piatră din Bulgaria este un peisaj deșertic plin de formațiuni stâncoase columnare goale, care apar apar în mod natural, arătând ca rămășițele unei păduri antice construite complet din piatră.

Sutele de stâlpi de piatră goi, înfipți vertical într-o zonă deșertică nisipoasă sunt concentrați în mai multe grupuri neregulate, dintre care unele sunt accesibile vizitatorilor. Pietrele verticale variază ca mărime, unele măsurând până la nouă metri, cu un diametru de la 0,3 la 3 metri grosime.

În nisip au fost descoperite o serie de lame de silex vechi încă din epoca mezolitică

Stâlpii au dimensiuni diferite și uneori forme foarte ciudate care au provocat imaginația localnicilor timp de milenii. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că în nisip au fost descoperite o serie de lame de silex vechi încă din epoca mezolitică.

Nu există nicio îndoială că „Pădurea de piatră” este un fenomen natural. Cu toate acestea, întrebarea cu privire la formarea sa rămâne un mister până în zilele noastre. Cea mai susținută teorie afirmă că cilindrii de piatră sunt rezultatul scurgerilor de gaze naturale din așa-numitele „recife cu bule” dintr-o perioadă de acum milioane de ani. Atunci când întreaga zonă era scufundată sub o mare preistorică.

Pietrele se crede că ar fi „opera mării”

Situl a fost desemnat drept reper natural în 1937 și s-a constatat că pietrele conțin o serie de fosile rare, inclusiv resturi pietrificate de nummulit, midii și melci uriași. Acești stâlpi formați în mod natural au atras atenția oamenilor de știință și geologilor din întreaga lume, care au oferit fiecare propria ipoteză cu privire la originea acestor formațiuni unice.

Primul studiu aprofundat al Pădurii Fosile a fost comandat în 1828 de generalul rus Dibich, care a devenit fascinat de aceste pietre și de potențiala lor origine.

Ulterior, situl a fost vizitat în 1854 de geologul englez William Hamilton, care a emis ipoteza că pietrele sunt „opera mării” și că s-au format întâmplător de-a lungul mai multor milenii. Aceste idei au fost susținute în continuare de un studiu geologic efectuat în 1855.

Geologii cred că aceste coloane datează din Era Cenozoică

Poate cea mai convingătoare explicație de până acum a venit din partea geologilor bulgari Peter și Stefan Bonchev Gochev. Frații credeau că aceste coloane datează din Era Cenozoică, acum cincizeci de milioane de ani, când o mare parte din Europa de Est se afla încă pe fundul oceanului.

Pe măsură ce sedimentele și nămolul s-au depus pe fundul mării, stratul gros de nisip a fost comprimat în calcar. Multe milioane de ani mai târziu, zona a devenit un peisaj uscat și arid, iar nisipul din jur a fost erodat încet pentru a lăsa doar aceste coșuri de piatră. Care acum apar ca niște piloni înalți înfipți în pământ.

Pădurea de piatră, plină de energie

Ideea unui sistem de infiltrare a paleohidrocarburilor pare cea mai probabilă explicație, iar procesul este studiat în prezent de o serie de instituții academice din întreaga lume, inclusiv de Institutul de Oceanologie din Varna.

Mulți localnici cred că „pădurea” este o sursă puternică de energie… De remarcat este numărul mare de simulacre care pot fi observate în jurul zonei Pobiti Kamani. E vorba de formațiuni accidentale care se întâmplă să semene cu fețe umane.

Acestea apar pe o varietate de suprafețe stâncoase, iar localnicii le-au atribuit diverse nume. Zona din jurul Pobiti Kamani este, de asemenea, binecuvântată cu o gamă largă de floră și fauna. Acest tufiș arid este, de fapt, casa a 21 de specii de păsări, șapte mamifere și peste 240 de soiuri de plante, dintre care multe sunt rare.

Sursă foto: www.exutopia.com