Solomonarii, oamenii sfinți ai satelor sau vrăjitori temuți? Au puteri magice și o școală misterioasă

Solomonarii, ființele cu pureri magice, sunt asociați cu controlul fenomenelor meteorologice, îmblânzirea balaurilor și vindecarea bolilor. O creație a folclorului sau au o bază istorică reală? Există o școală a solomonăriei, într-o peșteră adâncă de la capătul pământului?

Solomomarii poartă un topor de fier descântat, pentru a fabrica grindina

În credințele populare românești, solomonarii sunt descriși ca figuri impresionante și bizare. Uriași cu ochii bulbucați, păr roșu și țepos, îmbrăcați în mantii albe zdrențuite peste șapte pieptare. Recuzita lor este la fel de impresionantă: un topor de fier descântat, folosit pentru a fabrica grindina și un frâu din coajă de mesteacăn pentru a îmblânzi balaurii.

Precum și Cartea Solomonăriei, un volum mitic ce conține întreaga lor știință și o toacă mică de lemn folosită pentru a chema Vântoasele, spiritele vântului.

Unde se află școala solomonăriei

Tradiția spune că solomonarii sunt inițiați într-o școală misterioasă, Solomonanța, situată „la capătul pământului” într-o peșteră adâncă. Aici, doar unul din șapte sau nouă ucenici devine solomonar deplin după un stagiu de 20 de ani. Copiii aleși pentru această cale sunt cei născuți „cu căiță”.

Potrivit specialiștilor, „nașterea cu căiță” este de fapt nașterea în sacul amniotic, iar o bucată din sacul amniotic este atașat de capul sau fața bebelușului. După inițiere, solomonarii se retrag în peșteri, se așează la o masă de piatră unde încep să scrie „toată știința lumii”.

Școala solomonarilor ar putea fi în Peștera Ialomicioara din Bucegi

Unii cercetători susțin că școala solomonăriei, situată „la capătul pământului,” ar putea fi o metaforă pentru sanctuarele dacice din munți, precum Peștera Ialomicioara din Bucegi sau altarele de la Sarmizegetusa Regia.

Masa de piatră unde scriau „știința lumii” aduce aminte de altarele circulare de la Sarmizegetusa, dar și de Masa Rotundă a lui Arthur, sugerând o posibilă paralelă culturală cu miturile celtice.

Cerșetori care testează bunătatea oamenilor

Solomonarii sunt văzuți uneori ca instrumente ale dreptății divine, umblând prin sate ca cerșetori pentru a testa bunătatea oamenilor. Iar dacă sunt respinși, aduc grindina ca pedeapsă. Se crede că numele „solomonar” derivă din cel al regelui biblic Solomon, renumit pentru înțelepciune și puteri magice.

Totuși, există cercetători care spun că numele ar avea o origine mai veche, legată de Zamolxe, zeul dacilor. Legătura cu Zamolxe este susținută și de simbolistica balaurului, steagul dacilor fiind un dragon. Se spune că „ultimii solomonari” ar fi în zona Bucovinei și a Ardealului, iar mitul acestora ar avea rădăcini în practici reale, transmise peste geneerații.