Simona Ionescu / Redactor Șef

De la școala de măicuțe la geologie și apoi în Teatru. Povestea actriței Sanda Toma

De la școala de măicuțe la geologie și apoi în Teatru. Povestea actriței Sanda Toma
Superba actriță Sanda Toma s-a stins din viață la 88 de ani, ultimii aproape 40 petrecându-i singură, văduvă fidelă unui alt mare actor, care a fost al doilea soț al ei, Mihai Pălădescu. A ajuns în teatru printr-un joc al destinului, spune ea, după ce a pornit în viață la școala de măicuțe visând ulterior să se facă geolog.

Actriţa Sanda Toma, cunoscută mai ales de pe scenele teatrelor Naţional și de Comedie, din filmul „Bădăranii” sau „Zestrea”, visa în adolescență să studieze geologia. Înainte, a frecventat o școală de măicuțe. În final însă, a ajuns în teatru.

De la școala de măicuțe la geologie și apoi în Teatru. Povestea actriței Sanda Toma
Actrța Sanda Toma a trăit 88 de ani și a avut un singur regret: acela de a nu fi făcut un copil cu al doilea ei soț

Actriţa Sanda Toma, „unul dintre membrii cei mai importanţi ai familiei Teatrului de Comedie”, după cum este ea menționată, s-a născut la 27 octombrie 1934, în Bucureşti. A fost crescută de o mătușă și a urmat școala de maici „Sfânta Maria” din strada Pitar Moș și, ulterior, Liceul „Gheorghe Lazăr”.

După o perioadă de oscilări și căutări între Politehnică și Litere, visând să se facă geolog, Sanda Toma a dat examen și a intrat la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale”, la clasa profesoarei Aura Buzescu. În anii terminali ai facultății a fost în clasa profesorului Nicolae Băltăţeanu.

Amintiri de la școala de fete

Sanda Toma a acordat puține interviuri, deși viața și cariera i-au fost, ambele, lungi și pline. Unul memorabil l-a dat cu un deceniu înainte să moară. A povestit în ce companie selectă s-a aflat la școala de măicuțe.

Sanda Toma a învățat la o școală de măicuțe, fiind colegă cu avocata Paula Iacob

„Era un pension ținut de călugărițe germane, franțuzoaice, englezoaice, chiar și românce. Le-am avut colege pe Simona Bondoc, cea care avea să devină colega mea de breaslă, pe Paula Iacob, avocata, sau pe fiicele Principesei Ileana. Am avut o companie de calitate.

Iar călugărițele se jucau în pauză cu noi și erau foarte pricepute la educație. Imaginați-vă cum ar fi să vedeți o școală întreagă de fete cum plânge pentru că le pleacă profesoarele. După reforma învăţământului din 1948, școala s-a desființat și ele au plecat”, a declarat Sanda Toma pentru Libertatea.

Sanda Toma a fost vedeta scenei decenii la rând

După absolvire, Sanda Toma a fost repartizată la Teatrul Naţional din Craiova (1956 – 1958). După această perioadă a revenit în Bucureşti, actriţă a Teatrului Naţional, jucând în spectacole create de regizorii: Sică Alexandrescu, Radu beligan, Tudor Mărăscu, Alexandru Tocilescu, Florin Fătulescu, Alexandra Badea sau Ion Caramitru.

Pe Sanda Toma și Radu Beligan i-a legat o mare prietenie

În toamna anului 1960, Sanda Toma a fost unul dintre actorii chemaţi de maestrul Beligan să înfiinţeze trupa Teatrului de Comedie din Bucureşti, unde actriţa a jucat din 1961 şi până în 1994.

Un an mai devreme și-a făcut debutul la Teatrul Naţional Radiofonic, unde a înregistrat peste 60 de spectacole şi emisiuni de divertisment, păstrate în Fonoteca de Aur a Radio România. Mai mult decât atât, actrița a prezentat, la Televiziunea Română, primul magazin duminical realizat de Tudor Vornicu. A jucat şi în piese de teatru TV, în regia Letiţiei Popa – „Maliţioasa mea fericire”, „Cazul Pinedus” (în regia lui Eugen Tudoran) – „Copacii mor în picioare” sau în regia Malvinei Urşianu – „Aici nu mai locuieşte nimeni”. A fost iubită și premiată.

A jucat în filme inclusiv la bătrânețe

În aceeași perioadă a debutat în cinematografie, în „Celebrul 702”, în regia lui Mihai Iacob, dar a devenit cunoscută cu rolul din filmul „Zestrea” (1972), în regia Letiţiei Popa. Alte filme memorabile care o conțin sunt: „Bădăranii” (1960, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi); „Darclee” (1960, regia Mihai Iacob); „Bunicul şi doi delincvenţi minori” (1976, regia Maria Callas Dinescu); „Tufă de Veneţia” (1976, regia Petre Bokor); „Un om în loden” (1978, regia Nicolae Mărgineanu); „Promisiuni” (1985, regia Elisabeta Bostan); „Figuranţii” (1987, regia Malvina Urşianu); „Harababura” (1990, regia Geo Saizescu); „Divorţ din dragoste” (1991, regia Andrei Blaier); „Aici nu mai locuieşte nimeni” (1995, regia Malvina Urşianu); „Trenul vieţii” (1998, regia Radu Mihăileanu); „Ţăcăniţii” (2002, regia Gerard Cuq); „Tandreţea lăcustelor” (2002, regia Dan Necşulea); „Cripta” (2014, regia Cornel Gheorghiţă).

Singurul regret: „Mi-aş fi dorit să am un copil cu el…”

Actriţa Sanda Toma a încetat din viaţă la vârsta de 88 de ani, la Bucureşti, pe 26 noiembrie 2022. Rămăsese văduvă la vârsta de 50 de ani. Iubitul ei soț , Mihai Pălădescu, a murit în urma unei boli cronice care i-a afectat mulți ani din viață.

Destinul tragic al lui Mihai Pălădescu. Generațiile ce au urmat l-au comparat cu Marcel Iureș
Actorul Mihai Pălădescu a fost marea dragoste a actriței sanda Toma

El a fost marea poveste de dragoste a vieții ei. Înaiunte să îl întâlnească, actrița Sanda Toma a mai fost căsătorită cu un coleg de breaslă, Dan Damian. Dar cu Mihai Pălădescu, spunea Sanda Toma, și-a „împlinit visul despre dragoste”. Mihai Pălădescu i-a fost coleg la Teatrul de Comedie.

„A devenit prietenul meu, iubitul meu, partenerul meu de viaţă şi de scenă. Am reuşit să formăm un cuplu şi nu e uşor deloc. Mihai a fost mai mult decât soţul meu, a fost fratele şi copilul meu. Mi-aş fi dorit să am un copil cu el, dar… eram prea ocupaţi cu teatrul. Şi, oricum, n-aş fi vrut să creadă că-l silesc să se căsătorească. Eu fusesem mult prea măritată, iar el era un celibatar convins”, a mai spus actrița în același interviu.

După pierderea ultimului soț a decis să rămână singură.

„Timpul trece incredibil de repede. Mi se întâmplă să uit că sunt bătrână. Dar chiar şi singură fiind, nu mă plictisesc, doar unii oameni mă plictisesc. Mă simt foarte bine cu mine, iar singurătatea mi-a devenit cea mai bună prietenă”, mai spunea actrița.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri