Simona Ionescu / Redactor Șef

Studiu halucinant: Rușii cred că sunt conduși cu magie și vrăji

Studiu halucinant: Rușii cred că sunt conduși cu magie și vrăji
Oamenii care cred în magie și vrăjitorii sunt stăpâniți de două tipuri de frică: cea de atacuri lansate prin acte de vrăjitorie, dar și teama de acuzațiile de vrăjitorie, apoi de pedeapsa pentru vrăjitorie. Rusia e măcinată de aceste credințe.

Aproximativ un miliard de oameni de pe Planetă mai cred în magie și vrăjitorie în anul 2022. Rusia se află în topul celor care sunt convinși că forțe supranaturale le ghidează viața.

Conform unui studiu calculat prin evaluarea unor sondaje efectuate pe 140.000 de persoane din 95 de țări și teritorii, s-a constatat că, în medie, 40% dintre cei întrebați cred în vrăjitorie. Iar oamenii care trăiesc în țări cu sisteme democratice slabe erau mai susceptibili să creadă în vrăjitorie.

Concluzia halucinantă a unui studiu: Un miliard de oameni din lume cred încă în vrăjitorie. Rusia, în topul naivității

Studiul, intitulat „Credințele în vrăjitorie din întreaga lume: o analiză exploratorie” a fost publicat în revista PLOS ONE pe 23 noiembrie 2022. Boris Gershman, cel care a coordonat cercetarea, este profesor asociat la Departamentul de Economie al Universității Americane din Washington, D.C., a descris „instituțiile slabe” drept țări cu „guvernare de calitate scăzută”, unde nu există protecție socială și decizii ce oferă o siguranță socială. Aceste lipsuri duc la izolarea membrilor comunităților, care nu simt șocurile în modul lor de viață. Gershman este de părere că cei care cred în vrăjitorie trăiesc în țări nedemocratice sau cu sisteme slabe.

În Ghana, de exemplu, femeile sunt încă frecvent acuzate de vrăjitorie și ca urmare suferă pedepse îngrozitoare.

În SUA doar 16,5% se lasă conduși de magie

Studiul dă la iveală un aspect interesant. În țările „occidentalizate”, oamenii tind să creadă mai puțin în magie și vrăjitorie. De exemplu, doar 16,5% dintre oamenii din SUA au spus că ei cred în vrăjitorie. Acest fapt s-ar putea datora siguranței pe care o simt în societate. De asemenea, societățile occidentale tind să fie majoritar formate din oameni cu educație superioară, care se bazează mai mult pe explicațiile naturale și științifice decât pe cele supranaturale.

Rusia, renumită pentru instituțiile slabe

Totodată, studiul a reliefat că, în Rusia, peste jumătate dintre oameni cred în vrăjitorie, mai exact 56%. La polul opus, rata în SUA este de 16,5%i.

„Motivele pentru care cei din Occident cred atât de puțin în magie și vrăjitorie ajută și la explicarea de ce atât de mulți oameni ce trăiesc în Rusia cred”, susține Gershman.

Autorii studiului spun că Rusia este renumită pentru lipsa unor instituții puternice, inclusiv instanțele, justiția coruptă, poliția și, în general, guvernele centrale și locale disfuncționale. Rusia este o țară care nu oferă o siguranță socială, sărăcia și bolile fiind des întâlnite în rândul populației, majoritatea din regiunile rurale.

“Există, totodată, o diferență majoră între cei care trăiesc în orașele mari, cosmopolite și cei din zonele sărace. Astfel că aceștia din urmă continuă să-și explice toate neîmplinirile, greutățile, dramele prin care trec prin influența unor puteri supranaturale precum vrăjitoria”, a mai apreciat Gershman.

Oamenii expuși la șocuri, cei mai vulnerabili

Conform studiului, s-a constatat că un procent mare al celor care cred în vrăjitorie are legătură cu populațiile expuse la șocuri, cum ar fi seceta sau șomajul. În Tanzania, procentul celor care cred în vrăjitorie este de 80%, fiind una din țările din Africa de Est care se confruntă cu o secetă extremă. La fel și în Maroc sau Tunisia.

Oamenii care cred în magie și vrăji sunt stăpâniți de două tipuri de frică: cea de atacuri lansate prin acte de vrăjitorie, dar și teama de acuzațiile de vrăjitorie, apoi de pedeapsa pentru vrăjitorie.

Printre țările foarte populate care nu au fost incluse în studiu se numără cele din regiunea Asiei de Sud-Est, India și China.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre