Valea Planetelor din deșertul Libiei, una dintre minunile lumii. Pare că s-a dublat cerul

În deșertul Libiei se află o vale obscură numită Valea Planetelor. Aceasta adăpostește sute de formațiuni stâncoase, roci și pietre de diferite mărime și forme, cu aspect planetar despre care oamenii de știință nu știu să spună mare lucru nici astăzi.

Rocile au un diametru de aproape zece metri

Să găsești într-un deșert roci și pietre ce par a fi planete și corpuri cerești, pare un lucru ieșit din comun. Dar în Valea Planetelor din regiunea Kufra, una dintre comorile Libiei, chiar se întâmplă acest lucru.

Diametrul mediu al fiecărei roci este de aproximativ 10 metri, rocile sferice fiind stivuite una lângă alta pe o distanță de aproximativ 30 km. Și mai ciudat, au spus oamenii de știință, este faptul că această vale are un sol stâncos, fără apă unde nu se poate face agricultură.

Oamenii albaștri

Cei care locuiesc în această zonă sunt păstorii nomazi numiți Tuareg sau „oamenii albaștri”. Tuaregii sunt cunoscuți încă din secolul al IV-lea d.Hr., cutreierând deșerturile din Libia, Algeria, Mali, Niger, Nigeria și Burkina Faso.

Sunt cunoscuți pentru adaptarea lor remarcabilă la deșertul aspru, dar și pentru relația extraordinară pe care au avut-o cu stelele și planetele. Aceștia foloseau constelațiile și planetele pentru a se orienta, deoarece călătoreau mai ales noaptea pentru a evita căldura.

Rocile cresc cu patru, cinci centimetri la fiecare 1000 de ani

Aceste roci pot arăta ca niște planete, dar ele sunt de fapt rezultatul unor procese geologice complexe – își explică oamenii de știință.

Rocile, numite „trovanți”, sunt amestecuri compactate de nisip, argilă și carbonat de calciu, iar unele dintre ele se află în vârful unor piloni înalți.

Una dintre particularitățile acestor roci este capacitatea lor de a crește cu patru până la cinci centimetri la fiecare 1.000 de ani. Ciudat este faptul că „se mișcă” și chiar „dau naștere” la alte pietricele. O rocă spartă are o serie de inele, la fel ca un copac.

Vechi de acum 16 milioane de ani

Aceste trovanți datează din Miocenul Mijlociu (acum 16 milioane – 11 milioane de ani), o perioadă haotică în care au avut loc cutremure frecvente. Oamenii de știință cred că acest lucru ar fi putut contribui la originea lor.

Cum cresc? Datorită umidității.

Potrivit scriitoarei Jennifer Walker-Journey de la HowStuffWorks, atunci când apa de ploaie intră în contact cu roca, are loc o reacție între substanțele chimice și minerale, ceea ce face ca roca să se extindă treptat.

Cu cât ploaia pătrunde mai mult în rocă, cu atât se acumulează mai multă presiune, iar roca începe să „crească”. Eroziunea modelează trovanții în sfere. Timp de milioane de ani, ploaia, căldura și vântul au modelat rocile, creând suprafețe netede de sfere, discuri sau formațiuni imperfecte.