Simona Ionescu / Redactor Șef
Mihai Mălaimare împlinește 70 de ani, pe 27 august. Este actor, directorul Teatrului Masca. La mulți ani!
Actorul de teatru și film, Mihai Mălaimare este directorul Teatrului Masca, instituție de cultură înființată imediat după 1989. De ce numele său este atât de neobișnuit? Povestește chiar actorul, într-un interviu mai vechi.
”Probabil că este o poreclă. Vine dintr-o perioadă în care oamenii nu aveau acte, se identificau în cadrul comunităţii prin apartenenţa la un grup mai amplu. În zona din care venea tatăl meu, în Botoşani, la Copălău, era obiceiul să se facă un fel de prăjitură din făină de mălai şi miere. Probabil că una o fi făcut vreo prăjitură mai lăbărţată şi aşa i-a rămas numele” a explicat Mihai Mălaimare.
Mihai Mălaimare a recunoscut cu siceritate de ce a fost membru de frunte al PCR. ”Într-una din zile, prin anul III de facultate, m-au chemat doi oameni la rector. Mi-au zis: «Tovarăşul Mălaimare, noi vă urmărim, sunteţi un student eminent. Şi vă propunem să ne faceţi onoarea de a intra în Partidul Comunist Român». Am intrat imediat! Puteau să-mi spună unii: «Intră, mă, şi tu în Partidul Comunist» şi intrai, că nu era problemă. Dar, când îţi spun că «am fi onoraţi să intraţi în PCR», atunci îţi asumi acest destin”, a spus actorul.
”Sunt artist, am ieşit din Institut şef de promoţie şi am ales Teatrul Naţional. Pentru mine, lumea de afară n-a existat. Treaba mea era acolo, în interiorul acelei clădiri. Eu trebuia să mă nasc ca actor în Teatrul Naţional şi, practic, nu mă interesa ce se întâmpla dincolo. Cu «mult stimate», «mult iubite». Însă, în scrisoare, era şi ceea ce solicitasem eu. Eu voiam un teatru pentru tineret. Apoi, m-am adus la Congres, ca membru al Biroului Permanent. La Congres, mi-a cerut unul de la Securitate să-i prezint discursul, iar eu i l-am dat. Şi mi-a dat altul, scris cu litere mari. Să nu cumva să vin eu de acasă cu cine-ştie-ce discurs. Problema era că, la haină, aveam două buzunare. Şi, de obicei, puneam hârtiile în cel din stânga. În ziua aceea însă, în buzunarul stâng aveam mai multe lucruri, aşa că l-am pus în cel drept. Când m-am dus la tribună, am băgat mâna în buzunarul din stânga. Şi, bineînţeles, nu era discursul acolo! La Sala Palatului, erau 5.000 de oameni. M-am albit la faţă şi am zâmbit, aşa, prosteşte. În clipa aia, toţi oamenii au început să aplaude frenetic. Am băgat un fel de one man show! Eu am zâmbit, ăia au aplaudat. Aveau nevoie de figuri noi, de băieţi din ăştia tineri, iar eu eram destul de cunoscut la vremea respectivă. În sfârşit, am găsit discursul, am vorbit, transpirat tot, şi m-am dus la locul meu”, a povestit Mihai Mălaimare.
La început, voia să învețe să cânte la vioară şi a intrat la Şcoala de Muzică din Botoşani. N-a făcut performanţă, deşi era talentat. Din fericire, talentul său s-a mutat la băiat, Alexandru Mălaimare, violonist.
În clasa a VIII-a era să fie ultimul din clasă, iar opţiunea de a continua la Şcoala de Muzică a căzut. S-a mutat la cel mai bun liceu din Botoşani, după ce a tocit toată vara. A intrat ultimul, a terminat printre primii. Aşa s-a întâmplat şi la facultate.
”Eram peltic, semi-pregătit. Adică mă pregătisem cu un actor de la Teatrul din Botoşani. La Bucureşti, se făceau meditaţii serioase. Am avut o şansă fantastică. Profesoara mea, Zoe Anghel Stanca, a crezut în mine şi a forţat mâna celorlalţi. Bine, la română eram foarte bun, terminasem liceul printre primii. I-am spart pe toţi. Apoi, la poezii, am luat 7, parcă. Dar problema a fost la monolog. Am recitat ceva din Ionel Teodoreanu. Prost am recitat. Mi-au dat 5 şi media mi-a ieşit undeva la 7. Mi-a căzut faţa. Am intrat în şoc psihic. De nervi că nu am să intru la Teatru, am spart 4.000 de kilograme de lemne pentru o mătuşă din Bucureşti! Mi-am făcut mâinile rană, nu mă putea opri nimeni. Eram nebun! Ne-au dat rezultatele abia după două săptămâni. Îţi dai seama ce perpelire, ce tensiune dementă? Eram 12 persoane cu media 7. S-a dat o dispensă şi am intrat toţi. Dar, la final, lista a fost exact invers. Noi, ăştia 12, am terminat primii”, a povestit Mihai Mălaimare.
”Eram în Institut şi în acest spectcol mă urcam pe pereţi, săream dintr-un arlechin în altul. La foarte scurt timp, un an sau doi, mi s-a încheiat cariera. Am fost invitat să joc Regele din «Oamenii cavernelor» de Saroyan, un rol pe care ar trebui să-l joc acum. Lumea spunea că am avut succes, dar habar n-aveam la vârsta aceea pe ce lume sunt: un puşti care juca un rol pe care abia la 60 de ani l-aş face strălucit. Atunci mi-am dat seama că viaţa mea de actor s-a încheiat. Probabil că mi-am spus: vei mai juca rolul ăsta. Dar s-a terminat. L-ai jucat odată, nu mai ai ce să joci. Din această cauză palmaresul meu este mai puţin bogat decât cel al unor actori chiar mai puţin semnificativi decât mine. Am jucat puţine roluri mari. Le-am făcut bine, n-am ratat. N-am făcut foarte multă figuraţie. La 40 de ani am plecat de la Naţional, când probabil că s-ar mai fi putut adăuga ceva. Şi am ales să fiu om de teatru, ceea ce ştiu să fac foarte bine. Poate nu sunt cel mai tare actor sau cel mai tare regizor, dar ca om de teatru puţini stau lângă mine. Pentru că eu ştiu să mătur şi să spăl pe jos, să bat cuie, să montez decor, să fac luminile, să pun ciment, să fiu actor, regizor, să fiu portar. Ştiu de toate. Nu mai am speranţe în materie de actorie. Probabil că voi face un rol extraordinar cu Shylock. Dar o fac pentru că îmi place să mă joc, şi nu pentru că mai vreau să câştig o medalie. Nu mă mai interesează”, a povestit Mihai Mălaimare.
Cele mai fericite momente din viața lui Mihai Mălaimare au fost venirea pe lume a copiilor săi.
Mihai Mălaimare este căsătorit cu regizoarea Anca Dana Florea și are 4 copii: Mihai, Ștefan, Catinca și Alexandru.
”Eram, în ’75, la spectacol la Teatrul Naţional când mi s-a anunţat naşterea lui Mihai. Eram într-o seară păguboasă când am aflat că vine Mihai, eram la Focşani când am aflat că s-a născut Ştefan şi eram într-un cabinet la maternitate când doctorul a intrat şi mi-a spus simplu: „A venit Catinca”. Toate aceste clipe sunt pentru mine una singură şi sunt legate de bucuria de a constata că am izbutit să rămân un ţăran”, mărturisit Mihai Mălaimare.
Mihai Mălaimare Jr. (45 de ani), fiul cel mare al actorui Mihai Mălaimare, a dat lovitura la Hollywood, ajungând să lucreze cu cei mai mari producători, actori şi cântăreţi. Acesta a primit Premiul pentru cel mai bun director de imagine la Hollywood Film Awards 2019. În vârstă de 44 de ani, Mihai Mălaimare Jr. locuiește la Los Angeles și a debutat internațional în filmul lui Francis Ford Coppola, ”Tinerețe fără tinerețe”. În plus, a lucrat cu Justin Bieber, Niki Minaj, Eminem, Drake, Kesha pentru Video Music Awards.
Catinca, Ștefan, Alexandru și Mihai au crescut și au plecat pe drumurile lor. Alexandru este violonist, Ștefan este absolvent de Filologie și specialist în limba chineză, Catinca a studiat Artele Frumoase la o Facultate din Anglia.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
