Simona Ionescu / Redactor Șef
„Pe vremea când eram eu student, se făcea agricultură la toate facultățile. Inclusiv la Politehnică și la Drept. Pentru că toamna, înainte să înceapă cursurile, indiferent de specialitate, studenții erau scoși la munci agricole. Eram duși la cules porumb, la roșii, la sfeclă. Făceam întâi agricultură și abia apoi facultate.Voi stați mult mai bine. Faceți întâi facultate. E un câștig imens pentru agricultură și pentru țară”, a punctat fostul ministru de Externe.
Pentru că studenții în fața cărora s-a aflat urmează să devină agricultori profesioniști, în mare parte, diplomatul a ținut să împărtășească cu ei propria viziune despre ceea ce urmează ei să învețe.
„Școala voastră se află în miezul lucrurilor. E, într-un fel, cheia existenței sociale. Fiindcă agricultura înseamnă civilizație. Și toate științele vieții care decurg din ea, de la medicina veterinară la bioinginerie, toată materia pe care o studiați aici în Universitatea Regele Mihai I, reprezintă pași uriași pe drumul care ne-a făcut oamenii de azi.
Acum douăsprezece, poate cincisprezece mii de ani, strămoșii noștri preistorici au avut o idee de geniu. Au domesticit plantele și animalele și au făcut din ele sursa lor permanentă de hrană. Voi sunteți păstrătorii unei științe vechi și importante, care a schimbat destinul omenirii. Căci dacă nu exista agricultura, azi eram cu toții vânători-culegători. Aș fi adus azi cu mine praștia și niște mere pădurețe.
Științele vieții și domeniile conexe ne hrănesc, ne permit să trăim în societăți civilizate, să co-existăm liberi, să dezvoltăm tehnologii, să avem confort, să perfecționăm lumea. Să fim ceea ce suntem azi!”, a declarat Mircea Geoană.
Ca și în orice alt domeniu al activității umane, agricultura și științele vieții sunt profund afectate de o revoluție tehnologică fără precedent, a mai punctat acesta. Geoană l-a am intit pe cunoscutul autor Yuval Harari, care descrie confluența între biotehnologie și info-tehnologie drept “una dintre cele mai mari provocări pe care umanitatea a cunoscut-o vreodată”.
„La NATO, conduc Boardul de Inovare si vad cum noile tehnologii – inteligența artificiala, big data, quantum, augmentarea umana, biotehnologia – aduc progrese științifice si economice fără precedent. Aduc și riscuri, chiar și amenințări, pe măsura, inclusiv la adresa echilibrului democratic din societățile noastre și a libertăților cetățenilor. Nici meseria pe care o îmbrățișați nu va fi in afara acestei masive transformări”, le-a mai spus politicianul tinerilor.
Mircea Geoană a avut și un sfat pentru cei care reprezintă viitorul țării: „aceste vremuri de mare transformare, înțelepciunea înaintașilor continuă să ne fi ghid și îndemn: “Consolidarea agriculturii trebuie sa se sprijine pe puternice organizații de cercetare științifica, de învățământ agronomic, de educare a țărănimii, de valorificare a producției, pe ridicarea satului in toate formele”, spunea părintele agriculturii moderne a României, Gheorghe Ionescu Șișești.
Noi, românii, avem ceva în plus față de celelalte popoare. Avem privilegiul de a ne fi născut și de a trăi într-o țară bogată în potențial agricol si mediu natural. Acest potențial e, poate, trăsătura cea mai statornică a mândriei noastre naționale. Și tocmai pentru că suntem prizonierii acestui potențial, avem responsabilitatea de a-l exploata până la capăt”.
„Ne mândrim cu faima de a putea fi grânarul Europei, fără, însă, să fim. Ne mândrim cu aspirația de a hrăni o mare parte din țările lumii, fără însă să le hrănim. Suntem inteligenți și harnici, o știm cu toții și ne-o tot repetăm. Dar nu reușim s-o dovedim lumii întregi. O ținem numai pentru noi.
Cunoașteți cu toții povestea agriculturii românești: o puteți citi în orice supermarket, pe etichetele produselor de import. O vedem și la modul în care tranzitul grânelor din Ucraina prin Romania a afectat ecosistemul nostru. Adevărat, trăim într-o piață globalizată, iar crizele vor continua sa apară – și asta nu putem influenta decât marginal.
Dar trăim sub valoarea noastră agricolă și industriala, iar fermierii si antreprenorii romani trebuie sa fie susținuți energic si explicit pentru a compensa decalajul de resurse față de competitorii lor europeni și internaționali. Și nimeni nu poate da vina pe științele vieții. Agronomia, zootehnia, bioingineria, medicina veterinară n-au nicio vină. Noi aici ne luptăm, de fapt, cu propriul defetism, cu propria mentalitate”, a mai punctat Secretarul General Adjunct al NATO.
„Una care, din păcate, spune mai mult povestea irosirii unui talent pe care îl avem, știm că îl avem și am demonstrat că îl avem. Îl avem în cultură, în știință, în conștiință. Chiar și în politică. L-am folosit în momentele cruciale, în războaie și revoluții, atunci când România a avut nevoie de el ca să-și împlinească idealurile naționale. Nu l-am folosit, însă, în pauze. În vremuri de pace. În lungile perioade în care lumea înaintează lin, fără crize, fără războaie, fără tulburări, pentru a ne dezvolta în ritmul statelor avansate.
Și așa, cu tot talentul nostru, cu potențialul nostru, cu toate calitățile spirituale și morale pe care le ținem strâns la piept, am rămas în urmă. Am acumulat decalaje, am adunat distanțe mari între noi și statele moderne. România se află azi într-o cursă pentru recuperarea timpului istoric pierdut. Istoria nu mai are răbdare cu noi si cu status-quo-ul actual. În jurul nostru întreaga lume se schimbă din nou.
(…) Recrearea unei arhitecturi a oportunităților punând omul și inovarea permanentă in centrul tuturor politicilor economice si sociale este, in opinia mea, singurul răspuns la crizele-gemene pe care le vom avea de înfruntat: criza Încrederii și criza Proiectului Național. Aceasta este cheia Saltului Istoric pentru Romania.
Misiunea generației voastre este de a acționa la un alt nivel de ambiție. Pentru voi, în particular, misiunea, dar și responsabilitatea pe care generațiile ce v-au precedat și țara v-o încredințează, este de a fi spiritul modernizator care valorizează potențialul solului, teritoriului și climei din România.
Punerea în valoare a potențialului agro-industrial al României trebuie sa meargă mână în mână cu o noua viziune asupra rolului mediului rural într-un model economic si social romanesc regândit. Irlanda își propune să-și dezvolte mediul rural pentru a atrage 1 milion de cetățeni din urbanul mare și din diaspora pana în 2040.
Agro-turismul poate avea o contribuție mult mai mare la depășirea modestei cifre de 5% aport la PIB a turismului, servind inclusiv la repopularea satului romanesc si la repatrierea celor din diaspora cu experiența in industria ospitalității. Dragi tineri prieteni, acesta este nivelul de ambiție pe care voi, profesioniștii si liderii domeniului, vă chem să vi-l propuneți: România – o putere agro-industrială europeană și mondială. Contribuind la dezvoltarea armonioasă a țării, la inversarea tendințelor de depopulare, la dinamism economic renăscut, la revitalizarea satului și tradițiilor românești.
Valorificând frumusețea naturii, potențialul pământului si talentul oamenilor noștri – iată rețeta succesului, care ne este la îndemâna si pe care suntem chemați sa o îmbrățișam si sa o punem in valoare. Iar voi, cei care ați ales să studiați științele vieții, sunteți chemați să luptați în prima linie. Cu armele minții, ale științei și cercetării, cu armele producției și ale managementului, cu tot ceea ce școala vă învață să fiți. Vă doresc succes și sunteți sigur că îl veți avea!”, a mai punctat, în încheierea discursului său la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Științele Vieții din Timișoara, Mircea Geoană.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
