Simona Ionescu / Redactor Șef
Moşii de iarnă 2021 şi Moşii de primăvară 2021 sunt două sărbători importante pentru români. Ne rugăm pentru cei trecuți la cele veșnice.
După Moşii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.
Moşii de iarnă 2021 şi Moşii de primăvară 2021 sunt două sărbători importante pentru români. Sâmbăta, 6 martie 2021, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Aceasta sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moșii de iarnă”.
În fiecare biserica se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.
Creştinii merg de dimineaţă la biserică în Sâmbăta Morţilor, numită şi Moşii de iarnă, cu colivă, vin, prescură şi pachete cu bucate ca să fie binecuvântate de preot, iar mai apoi împărţite celor sărmani.
Sâmbăta Morților sau Moşii de iarnă este dedicată rugăciunii pentru sufletele dragi care au plecat dintre noi. Pe 6 martie 2021, credincioşii merg la biserică şi se roagă alături de preot pentru sufletele morţilor.
Există pomenirea morților, pentru că Biserica nu vede în moarte sfârșitul existenței omului. Biserica îi numește pe cei care au murit, „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi.
Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazar, înainte de Săptămâna Mare. Astfel, ziua de sămbătă devine o zi dedicată pomenirii morților.
În tot Postul Mare, în zilele de sâmbătă, se vor oficia slujbe de pomenire și se vor împărți lumânări, vin și prescuri pentru cei adormiți cu trupul.
Se obişnuieşte ca în ziua „moşilor” să se împartă şi vase în care gospodinele pun sarmale, sau orez cu pulpă de pui, piure cu carne sau orice altceva i-a plăcut răposatului.
Pe 6 martie 2021, credincioşii pot da de pomană orice doresc, fiindcă încă nu s-a intrat în Postul Paştelui şi se poate mânca şi carne. Important este ca pachetul cu împărţeală să fie însoţit de colivă, fiindcă coliva este cel mai important aliment care se împarte în cinstea celor adormiţi.
Cei care nu au timp să gătească pot face pacheţele cu produse semipreparate, pate de ficat, icre, brânză topită, un fruct, o roşie sau un castravete sau o napolitană, o sticlă cu băutură răcoritoare etc.
În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujbă se împart vase cu cotoroage, un fel de piftie care poate conține și afumătură de porc.
În Transilvania, se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conțină, pe lângă vinul și coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana, plus o prăjitură.
La sate se respectă alte tradiţii faţă de oraş, iar în ziua Moşilor de iarnă se împart vase noi cu mâncare. Printre cele mai răspândite sunt plăcintele cu brânză, lactatele, sarmalele, piftia, colacii cu miere și nuci. Nu trebuie să lipsească vinul, coliva și lumânările. Oamenii spun că sufletele morților vin pe pământ în această zi.
De Moșii de iarnă nu se mătură gunoiul afară pentru că, se spune, “ajunge în gura morților”.
De Sâmbata Morților nu se lucrează, nu se face treabă. Se spune că femeile care încalcă această poruncă sunt hărăzite să tremure precum piftia și să li se întoarcă înapoi pomana dată.
Această zi mai trebuie respectată și pentru a te feri de nebunie și ca să îmbătrânești mai încet.
Nu se spală şi nu se calcă în ziua Moşilor de iarnă.
Pomenirea celor adormiţi este considerată ca fiind o datorie de suflet a fiecărui creştin. De aceea, în Postul Mare, mai mult ca oricând, această datorie este respectată cu sfinţenie. Aducerea aminte, pomenirea lor în rugăciune constituie un prilej de comuniune, de legătură spirituală cu cei răposaţi.
„Pentru noi, cei care suntem aici, cei care au plecat sunt totdeauna în dragostea noastră. Ei sunt pentru început durere, pentru totdeauna sunt un dor, dar Mântuitorul ne spune că ne vom întâlni cu ei. Ei, bine, până la această întâlnire, noi ne putem întâlni cu cei care au plecat, în rugăciune. Ne întâlnim în Hristos”, spune părintele Mircea Stoleriu de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, citat de doxologia.ro.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
