În vârstă de 33 de ani, Simona Maierean are gradul de locotenent-comandor. La vârsta de 24 de ani a devenit prima femeie pilot de vânătoare din România, iar acum se află la manșa aeronavelor C-17 ale trupelor NATO.

Născută în Suceava, la Comănești, Simona a fost atrasă de mică de aviație. „Am început să mă gândesc serios la acest lucru în ultimul an de liceu, când am luat decizia de a da examen la Academia Forţelor Aeriene. Am fost 13 care am reuşit să trecem examenele şi probele eliminatorii. Eram doar două fete în acelaşi an, şi mai erau încă două fete mai mari”, povestit Simona Maierean pentru Monitorulsv.ro.
În perioada 2003 – 2007 a urmat cursurile Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov. În primii doi ani, a zburat pe un Iak-52 , iar în următorii doi ani pe un IAR 99 Standard. Nu s-a mulțumit cu atât. A vrut să urce la manșa celor mai rapide avioane. Așa că a continuat să studieze.

Prima româncă ce a condus un avion supersonic

După ce a obținut brevetul de pilot militar pe avioane supersonice, a fost repartizată la baza aeriană de la Fetești, iar de la sfârșitul anului 2008 ajunge la Baza Aeriană 95 din Bacău. În 2009 și-a văzut voisul cu ochii. Ea a devenit prima româncă ce a „condus” un supersonic. Zborul a avut loc pe 13 martie 2009, iar aparatul de zbor a fost un MiG-21 LanceR.

MIG 21 Lancer este un avion de luptă care poate să atingă o viteză maximă, la înălţimea de 10.000 de metri, de 2.175 Km/h (Mach 2,1).

„Nici nu ştiam că sunt prima femeie din România care zboară cu un astfel de aparat. Acest aspect nu înseamnă foarte mult pentru mine. Ceea ce este important este faptul că am reuşit să-mi îndeplinesc visul”, a spus tânăra la momentul respectiv, după ce a coborât din carlingă.

Pilot de transporturi strategice pentru NATO

În prezent, Simona Maierean zboară pentru NATO. Ea a povestit pentru Digi24 ce înseamnă acest lucru și ce fel de misiuni dificile îndeplinește. „Fac parte din Forțele Aeriene Române și în prezent sunt pilot în cadrul programul Strategic Airlift Capability. Din programul SAC fac parte 12 națiuni care își împart o flotă de trei aeronave, pentru a duce la îndeplinire diferite misiuni în întreaga lume.

Dacă o misiune normală durează câteva săptămâni, aceste misiuni de răspuns rapid pot fi planificate și lansate în doar două-trei zile. Așa că viteza de reacție s-a schimbat într-o mare măsură. Personal, am pilotat în cadrul unei misiuni românești de răspuns rapid. Am adus echipamente medicale din Coreea de Sud la București. Chiar era nevoie de acele echipamente.

Nu ai prea mult timp să pregătești și să planifici misiunea în avans, așa că trebuie să reacționezi repede și să îți folosești experiența. Trebuie să lucrăm toți împreună și să facem lucrurile să se întâmple într-un timp scurt”.

Iată vedetele aviației românești pe urmele cărora zboară Simona

Simona zboară pe urmele altor românce eroine, poate mai puțin cunoscute, dar care la rândul lor au făcut istorie în aviația românească. Amintim în primul rând pe Irina Burnaia (1909 – 1997). Ea a  reuşit să devină prima femeie-pilot care a traversat Carpaţii în perioada dintre cele două războaie mondiale. Aceasta fost a doua aviatoare brevetată în România, obținându-și brevetul de pilot civil la data de 27 octombrie 1933. În 1935 a făcut ocolul pământului, alături de cel care i-a fost instructor de zbor.

O a doua vedetă a aviației românești este Marina Ştirbey (1912 – 2001) – o personalitate marcantă a epocii sale, supranumită „Prințesa aviației românești” pentru numeroasele ei reușite din domeniul zborului. Marina Știrbey a fost prima femeie din România care a pilotat avionul până la Stockholm și apoi până la Helsinki. Întoarsă în țară, Marina a solicitat înființarea unei escadrile sanitare, organizată într-o manieră similară după ceea ce văzuse că au făcut femeile din Finlanda.

Așa se face că, în 1940, a luat naștere “Escadrila Albă care se afla sub egida Crucii Roșii. Din această organizație făceau parte alte femei pilot din România, precum Victoria Pokol, Nadia Russo, Virginia Duțescu și Mariana Drăgescu. Ultima a dezvăluit într-un interviu din 1993 pentru postul Radio România că ”Escadrila Sanitară făcea transporturi de răniți foarte grav.

Aterizam pe terenuri cu totul improvizate, pe lângă șanțuri anticar, pe lângă cazemate, de unde ni se aduceau răniții pe care-i îmbarcam și-i aduceam în spatele frontului, la primul spital de campanie“. Numele “Escadrilei Albe” venea de la faptul că avioanele erau vopsite în alb și purtau însemnele Crucii Roșii pe aripi și fuselaj.

Sursa foto: Aeronews.ro, X.plane.org

Cu ce fotbalist celebru s-a tachinat Ruby. Brazilianul s-a bosumflat și i-a dat block