Simona Ionescu / Redactor Șef

Niccolo Paganini, «violonistul diavolului». Nimeni până la el nu mai cântase așa

Niccolo Paganini, «violonistul diavolului». Nimeni până la el nu mai cântase așa
Niccolo Paganini este considerat unul dintre cei mai mari compozitori şi violonişti care au existat. În timpul unui concert de la Viena , unul dintre spectatori a spus că, pentru o clipă, a putut să vadă cum diavolul l-a ajutat pe Paganini să cânte. De atunci, muzicianul a fost numit «violonistul diavolului».

Figura violonistului Niccolo Paganini nu putea decât să ajute răspândirea unor astfel de zvonuri. Era înalt şi foarte slab, cu degete foarte lungi, cu obrajii scobiţi, cu buze foarte subţiri, cu pielea palidă. În plus, se îmbrăca în negru mai tot timpul. Oamenii era fascinați, dar și speriați.

Niccolo Paganini era înalt şi foarte slab, cu degete foarte lungi, cu obrajii scobiţi, cu buze foarte subţiri, cu pielea palidă.

Niccolo Paganini, «violonistul diavolului»

Niccolo Paganini avea 13 ani când mama sa l-a trimis la un profesor celebru, la violonistul Alessandro Rolla. Părinții voiau ca micul Niccolo să ajungă și el celebru. Însă, profesorul s-a declarat depășit. Nu avea ce să îl învețe pentru că deja era mai bun decât el. L-a trimis la alți violoniști, dar și aceia s-au declarat depășiți. Copilul cânta perfect, din memorie. În plus, interpreta niște solo-uri dificile inventate de el.

Niccolo Paganini s-a născut în Genoa, Italia, în 1782 şi a învăţat să cânte la mandolină încă de la vârsta de cinci ani, trecând la vioară doi ani mai târziu. Se spune că ar fi avut o capacitate uluitoare de învăţa.  Nu va studia mult cu nici unul dintre profesori. S-a întors în Genoa pentru a da spectacole private ca violonist.

A devenit celebru pe plan internaţional încă de la vârstă de 22 de ani. Deşi erau mulţi muzicieni foarte buni, renumiţi în Europa, Paganini atrăgea mulţimile.

În timpul unui concert de la Viena, unul dintre spectatori a spus că, pentru o clipă, a putut să vadă cum diavolul l-a ajutat pe Paganini să cânte. De atunci, muzicianul a fost numit «violonistul diavolului».

Primul muzician care cânta din memorie

Niccolo Paganini era deosebit de ceilalţi. La un moment dat, mulți era convins că a făcut un pact cu diavolul. Că şi-a vândut sufletul în schimbul talentului incredibil pe care îl avea.

Se pare că Paganini era primul muzician care cânta din memorie, motiv pentru care putea să se mişte pe scenă şi să interacţioneze cu audienţa. Devenise celebru şi pentru solo-urile sale dificile pe care nimeni nu le putea reproduce. El a fost violonistul a inventat o serie dintre tehnicile pentru vioară folosite astăzi. Câna pizzicato pe mâna stângă, feluri noi de înclinare şi reglare a viorii sau ciupirea corzilor cu mâna stângă.

Pe lângă faptul că ar fi fost în legătură cu Diavolul, de-a lungul vieții a fost cunoscut ca un jucător de noroc, un băutor și un afemeiat nerușinat. Și-a revenit și, după o perioadă ca violonist de curte pentru Prințesa Elisa Baciocchi (sora lui Napoleon), a făcut un tur prin Europa.

Înainte de moartea lui, Paganini a respins preotul

Niccolo Paganini a cunoscut faima şi admiraţia celor din jur încă din timpul vieţii. Deşi erau fascinaţi de el şi interpretările lui, oamenii erau speriaţi. Astăzi se crede că abilitățile sale erau efectele unei boli de care Paganini ar fi suferit.

Cu puțin timp înainte de moartea lui, Paganini a respins un preot care venise să îndeplinească ultimele ritualuri. Refuzul lui se datora faptului că a simțit că nu era pe cale să moară și că totul a fost prematur. Avea 57 de ani.

Însă, moara de zvonuri s-a pornit din nou. A murit la aproximativ o săptămână după aceasta, fără să primească vreodată ultimele ritualuri (27 mai 1840). Acest lucru, combinat cu asocierea lui cu Diavolul, a dus la refuzul bisericii locale să-i îngroape trupul pe locul său de veci din cimitir.

Abia după patru ani, Papa Grigore al XVI-lea a permis ca trupul său să fie inițial transportat la Genova și, în cele din urmă, a fost depus în cimitirul La Villetta din Parma, Italia. Acolo se odihnește și astăzi. Sursa: todayifoundout.com

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre