Progresismul a ajuns o ideologie a clovnilor. Noțiunile sale sunt atât de prost înțelese, încât cei care îl promovează cad într-un ridicol inexplicabil. Ultima „maximă” aruncată în spațiul public pentru „un viitor mai bun” transformă în criminali copii și salvatori.
Exploatarea emoțiilor maselor e o strategie. În vremurile noastre, mai totul se bazează pe sentiment, nu pe rațiune, însă o societate nu poate funcționa și evolua pe bază de „așa simt eu” sau vreo psihologie fină, de fumoar. Oricât de mult ar savura poporul știrile-fantezie, să transformi salvatorul și copilul în criminali cu sânge rece e nedigerabil.
Un text scris chiar de el, Cătălin Tolontan, director editorial GSP și Libertatea.
Sursă foto: Captură site Libertatea.ro
Textul e în aliniament:
„Copii preșcolari, cu puști de asalt
Printre imaginile postate pe Facebook de Forțele Aeriene Române de la acțiunea de promovare sunt două cu o fată și un băiat, în vârstă de 4-5 ani. Ei sunt ajutați de militari să țină în mână arme de asalt, pistoale mitraliere Kalașnikov modernizate. În fotografii, băiatul schițează un zâmbet, iar fata pare surprinsă de arma reală din mâna ei. Ambii stau pentru poză, armele, prea grele pentru copii, fiind susținute de militari profesioniști.
Secvențele de la Palatul Parlamentului amintesc de imaginile cu copiii-soldați din Africa, recurtați la vârste fragede de milițiile angrenate în războaiele sângeroase, sau cu cele postate de Crăciun de politicienii adepți ai armelor de foc din SUA.
Libertatea publică imaginile blurate, pentru ca fata și băiatul să nu fie expuși, în maniera în care aceștia sunt expuși în imaginile publicate de Forțelor Aeriene Române”.
Într-o lume cu o logică sănătoasă, după acest paragraf toți ar apăsa butonul X al paginii. Dar această opinie a lui Cătălin Tolontan e dovada vie a contrariului. Deci există ceva afectat pe partea legilor logice.
Deci portul de armă îi face pe militarii noștri, criminali? Pe ăștia de ne apără țara în caz de bau-bau, de Putin etc – din toate structurile sale, ca nu doar soldatul poartă armă, sunt criminali?
Sau copiii aceea sunt viitori criminali?! Că paralela din text așa se face, de la un punct încolo, cu cazul din Texas: Gata, au pus mâna pe armă, au fost încurajați, pregătiți-vă să intre-n școli!
Că doar micuții de patru-cinci ani nu au văzut la știri cazul și au început să tremure terifiați…
…Și s-a dus pianul pe scări cu tot cu vioară.
Așadar, unde era progresismul la Black Sea Defense sau la Parada Militară de 1 Decembrie? Dar la Zilele Poliției Române? Și acolo au avut copiii ocazia să vadă și să atingă arme.
Însă nu armele ucid oameni, ci unii oameni ucid oameni! Cum nici „pixurile” nu scriu prost. Unii „jurnaliști” scriu prost.
Nu toată lumea poate înțelege de ce acolo, în State, se întâmplă astfel de atrocități și aici (încă) nu. Pentru că sunt niște situații care te aruncă în „politically incorrect” dacă le exprimi, însă putem să ne luăm lumina minții din felul în care își manifestă americanii respectul față de uniformă. Tocmai pentru că au incidente abominabile, din care doar forțele de ordine îi pot scoate. Incidentul din Texas e al 14-lea pe anul 2022.
Dacă pe bunicii veterani i-am lăsat să moară de foame și bolnavi, ar merita credit (cel puțin) generația asta nouă de militari, intrată de bună voie în sistem, dar plătită mai prost ca munca funcționarilor de la ghișeele din primării. Cu drepturi extrem de limitate printre care: drepturi de a protesta, de a părăsi orașul fără permisie și raport, de a nu fi prezent la apelul de urgență venit în miezul nopții, de a suna familia în timpul misiunilor sau de a spune unde pleacă și când vine înapoi acasă. Lista poate continua – cu expunere la material explozibil, la substanțe toxice și radioactive, la evenimente care marchează grav sănătatea emoțională prin Sindromul de Stres Post-Traumatic (PTSD). Militarii noștri mor și-n exerciții, ca atât a investit statul român…
Nu în ultimul rând, militarul are OBLIGAȚIA de a ieși în prima linie „în caz de Doamne ferește!”
Practic, dacă a apucat să-și facă o familie, lasă-n urmă tot. Fie tată, fie mamă, își ia ranița și pleacă. Ca să-și apere țara. Fără nicio dulcegărie, fără niciun artificiu menit să strânească emoția, fix așa stau lucrurile.
Nu toată lumea poate să înțeleagă această chemare, cum puțin înțeleg chemarea preoților sau a chirurgilor care scormonesc prin mațe și cos oameni la loc ca să-i salveze de la moarte.
Totodată, autorul ne spune, indirect, dar totuși, aproape direct, că atingerea unei arme trezește în copii pasiunea pentru crime. Și îi învinovățește pe militari că produc criminali sau, poate, că îi traumatizează pe copii provocându-le teama de război. Dar de la generația sa, a autorului, până la cea de azi, mult mai avansată, războiul e reprezentat o joacă. cu puști și pistoale din plastic (primite de la Moși sau părinți), prin cărți, desene, figurine, jocuri online.
Copiii pe care îi cunoaște dumnealui nu s-au jucat niciodată cu o pușcă de jucărie? Dar cu un tanc? El, oare, se juca doar cu păpuși? Oare un copil de patru-cinci ani, ca cei din imaginile de la Palatul Parlamentului, a făcut diferența dintre pușca reală și cea de jucărie, de acasă?
Mai mult, fac apel la logică rugându-vă să vă întrebați de ce și-au adus părinții copiii la expoziția Forțelor Aeriene Române de la Palatul Parlamentului… Nu cred că cei mici așteptau sau își doreau să vadă panseluțe și nici nu le căutau pe acolo.
În același fir al logicii: Unii copii au pus mâna pe bisturiu în „Săptămâna altfel”. Sunt viitori cuțitari? Dacă îți duci copilul la un curs de robotică, o să-ți iasă un iscusit terorist confecționar de bombe? Nu am la îndemână niciun studiu, statistică, pie chart corporatist care să arate câți dintre cei care au văzut sau au pus mâna pe o armă de foc au fost atrași să urmeze o carieră de succes în uniforma mai mult decât onorabilă de polițist, de militar, de pompier, de protector al celor lipsiți de apărare. (Poate merită să menționez că tirul sportiv e un sport olimpic și avem români pentru care s-a cântat imnul țării.)
Din experiența personală, dar mai ales prin deducția logică, eu zic că milioane. Miliarde. Generații întregi ale ultimelor sute de ani.
Parcă ăsta era rolul jurnalistului pe vremurile în care rațiunea prima, și nu emoția „curentului senzațional – breaking news – a dat nucleara”, zis și progresism: să trecem totul prin filtrul întrebărilor logice și al răspunsurilor rezultate din ele.
Am ales să îl copiez în totalitate și să-l expun nu pentru a încălca drepturile de autor, căci ele sunt exclusiv ale domnului Cătălin Tolontan, însă ulterior au apărut modificări și editări care ar putea duce, în final, la o neînțelegere a opiniei mele vizavi de opinia sa. În urma semnalării acestui derapaj, din punctul meu de vedere, postat pe rețelele sociale, autorul a adăugat un paragraf. E marcat cu bold la final.
Articolul de pe Libertatea.ro:
„Evenimentul din București a avut loc într-un moment în care lumea este îngrijorată de efectele pe termen lung ale războiului din Ucraina asupra vieții copiilor expuși violenței militare și dezbate crima în masă comisă cu o armă de asalt de un tânăr de 18 ani, instabil psihic, care a omorât 19 copii și doi profesori în Uvalde, Texas.
Miercuri, 1 iunie, Forțele Aeriene Române au organizat la Palatul Parlamentului un eveniment pentru „copii, elevi de liceu și persoanele interesate de o carieră militară”.
Forțele conduse de generalul-locotenent Viorel Pană, șeful Statului-Major al aviației militare românești, au promovat acțiunea pe pagina oficială de Facebook prin îndemnul „Când nu mai ești copil, ai murit de mult!” – 1 IUNIE – Ziua copilului.
Copiii prezenți „au aflat detalii privind oferta educațională a învățământului militar de aviație, dar și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi selecționați și a urma cursurile acestor instituții militare de învățământ superior și postliceal”, au explicat Forțele Aeriene Române, tot pe Facebook.
„Cu această ocazie, la Palatul Parlamentului, copiii prezenţi, elevii de liceu, cât și persoanele interesate de o carieră militară, au aflat detalii privind oferta educațională a învățământului militar de aviație, dar și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi selecționați și a urma cursurile acestor instituții militare de învățământ superior și postliceal”.
Copii preșcolari, cu puști de asalt
Printre imaginile postate pe Facebook de Forțele Aeriene Române de la acțiunea de promovare sunt două cu o fată și un băiat, în vârstă de 4-5 ani. Ei sunt ajutați de militari să țină în mână arme de asalt, pistoale mitraliere Kalașnikov modernizate. În fotografii, băiatul schițează un zâmbet, iar fata pare surprinsă de arma reală din mâna ei. Ambii stau pentru poză, armele, prea grele pentru copii, fiind susținute de militari profesioniști.
Secvențele de la Palatul Parlamentului amintesc de imaginile cu copiii-soldați din Africa, recurtați la vârste fragede de milițiile angrenate în războaiele sângeroase, sau cu cele postate de Crăciun de politicienii adepți ai armelor de foc din SUA.
Foto: Un copil soldat participând la o ceremonie în Yambio, Sudan, în 2018. Foto: Profimedia
Libertatea publică imaginile blurate, pentru ca fata și băiatul să nu fie expuși, în maniera în care aceștia sunt expuși în imaginile publicate de Forțelor Aeriene Române.
Ministrul Bode a dat startul cu armele jandarmilor Evenimentul de joi de la Palatul Parlamentului vine la două zile după ce, la Ziua Porților Deschise ale Ministerului de Interne, ministrul Lucian Bode a apărut și el în imagini de promovare în care copiilor li s-au arătat grămezi de arme ofensive și de dispersat mulțimea, expuse de jandarmi la standul din fața MAI.
Momentul a fost remarcat de jurnalista Andreea Archip. Ziarista a citat în Libertatea mai multe studii internaționale care au evidențiat corelația între pericolul învățării de către copii a unui comportament violent și expunerea acestora chiar și numai la armele de jucărie sau la pistoalele și mitralierele reprezentate grafic în jocurile video.
Citeşte întreaga ştire: De Ziua Copilului, Forțele Aeriene Române s-au promovat punând arme Kalașnikov în mâinile fetițelor și băieților de 4-5 ani. Imagini de la Palatul Parlamentului
Adăugat ulterior:
„În cazul Ministerului de Interne, armele nu au ajuns în mâinile copiilor. În doar două zile, Forțele Aeriene Române au ridicat miza. Copilul din Vama Siret. Pe 27 februarie 2022, la trei zile după izbucnirea războiului declanșat de conducerea Federației Ruse, la Vama Siret începuseră să ajungă șiruri de refugiați ucraineni, în special femei și copii. Fotoreporterul Alex Nicodim a remarcat, într-un colț, un copil mic, care desena ceva pe foaia albă a unui caiet liniat de matematică. Cifrele din caiet fuseseră înlocuite de altceva. Băiatul stătea pe jos, pe o pătură, înconjurat de lucrurile noii sale vieți, inclusiv de suluri de neopren, oferite de gazde. Era prima lui seară în siguranță, după ce scăpase din război. Copilul ucrainean a luat caietul și a desenat două pistoale, muniție și un Kalașnikov. De la acel moment au trecut mai bine de 100 de zile. Peste 2,2 milioane de copii au părăsit Ucraina și 3 milioane s-au strămutat în propria țară, toți având nevoie de ajutor umanitar, potrivit datelor UNICEF.
O țară întreagă de dimensiunile Slovaciei, formată numai din copii, sau aproape de trei ori populația Bucureștiului, alcătuită din fete și băieți mici, toți au fugit, urmăriți de vuietul de survol al avioanelor militare, de bombe, tancuri și sunetul de Kalașnikov. ”
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
