Simona Ionescu / Redactor Șef

O cumplită tragedie. O avalanșă care a distrus cabana rezervată familiei Ceaușescu

O cumplită tragedie. O avalanșă care a distrus cabana rezervată familiei Ceaușescu
Avalanșa din ’77 a fost cea mai mare tragedie din munții României. Fenomenul i-a luat prin surprindere pe elevii și profesorii aflați într-o tabără la munte, chiar în ultima zi a șederii la Bâlea… de unde, din păcate, înapoi la părinții lor nu au mai ajuns.

Una dintre cele mai cumplite tragedii românești. Cea mai mare tragedie montană din istoria recentă a țării noastre rămâne vie în amintirile celor care au trăit acele momente și care spun povestea tuturor celor care au dorința să asculte.

Primăvara dureroasă din anul 77

Cel mai înalt punct din România, Vârful Moldoveanu, este locul în care s-a petrecut cea mai mare tragedie montană din istoria recentă a țării noastre.

De obicei, primăvara este un motiv de bucurie în țara noastră. Se împart mărțișoare și soarele începe să ardă, topind zăpezile. Însă, acest lucru a adus durere în sufletele multor oameni în primăvara anului 1977. 

Atunci, pe 4 martie, la ora 21:00, România a fost zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter. O lună mai târziu, pe 17 aprilie, natura a mai luat 23 de vieți, într-o avalanșă care a durat câteva secunde.

Liceeni care și-au pierdut viața în urma tragediei

În primăvara din ‘77 mai mulți liceeni se aflau într-o tabără de schi la Bâlea-Lac, sub coordonarea profesorilor Richard Schuller, Anneliese Frisch și Sigrid Avram, ultima fiind însărcinată în patru luni și jumătate. Grupul era format din 20 de liceeni.

În dimineața de 17 aprilie, după două zile de izolare în cabană, din cauza ninsorilor abundente, elevii au pornit spre Șaua Caprei, locul ideal pentru schiat, deși profesorul Schuller fusese sfătuit să nu scoată copiii la lecție, vremea fiind înșelătoare. Alături de grup a mers și inginerul Alexandru Samoil din Brașov, după cum a povestit Liviu Miu, la acel moment, șef-adjunct al Serviciului de Salvamont Sibiu.

Pe drum, unul dintre elevi s-a întors la cabană, pentru a-și lua ochelarii de schi pe care-i uitase. Ceilalți, ajunși la baza pârtiei, au început să urce, cu intenţia de a o bătători. Zăpada a fost, însă, instabilă. 

Unda de şoc a avalanșei a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul

Avalanşa a fost atât de puternică, încât unda de şoc a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul, rezervată familiei Ceaușescu și aflată la aproximativ o jumătate de kilometru distanţă.

Când s-a întors la grup, elevul a găsit totul pustiit. Nici urmă de colegii sau profesorii lui. 23 de suflete care își găsiseră sfârșitul sub plăcile de zăpadă. S-a întors la cabană și a povestit cele petrecute.

„A fost o tragedie greu de imaginat. A anunțat cabanierul și așa am aflat de nenorocire. Era în jurul orei 10:00 când s-a produs avalanșa prin alunecare. Este una dintre cele mai perfide avalanșe. Nu face zgomot. Stratul de zăpadă alunecă în falii mari”, a spus Liviu Miu, potrivit ziarului Jurnalul.

Cum s-a desfășurat operațiunea de salvare

Tragedia s-a petrecut în jurul orei 10. Cabanierul a anunțat salvatorii montani, care au ajuns atât de târziu la Bâlea Lac, încât căutările au fost amânate pentru a doua zi. Motivul? Iniţial, salvamontiştii au încercat să ajungă la locul tragediei cu elicopterul, însă vremea rea i-a obligat să se întoarcă. 

Apoi au încercat să deszăpezească drumul și să urce cu mașini de armată. Ulterior, de la Bâlea Cascadă, au urcat cu telecabina până la Bâlea-Lac. Părinţii copiilor, strânşi jos la Cascadă, n-au fost lăsaţi să urce și atunci, un alt buton de panică a fost apăsat. A fost nevoie de intervenția Miliției pentru a calma spiritele celor suferinzi.

Operațiunile de căutare și recuperare 

Operațiunile de căutare și recuperare a celor 23 de corpuri neînsuflețite au fost coordonate de Liviu Miu și au început pe 18 aprilie 1977, la ora 7 de dimineață. Cadavrele au fost găsite, după îndepărtarea zăpezii, în copci de apă, în lacul Bâlea.

După 9 ore, cei 23 au fost coborâți cu telecabina până la Bâlea Cascadă. Familiile liceenilor decedați au privit neputincioase cum trupurile copiilor erau mutate din telecabină în salvări sau maşini de armată, care plecau apoi spre morga din Sibiu.

Presa locală a ignorat evenimentul cu mare grație, probabil, sub presiunea Partidului. În marțea de după avalanșă, tot ce amintea de tragedie erau anunțurile de la rubrica decese, care fuseseră date de familiile celor decedați. La cinci zile de la eveniment, ziarul local ”Tribuna” a publicat, la rubrica ”Informații” o fotografie cu avalanșa de la Bâlea-Lac, fără a vorbi de cei 23 de morți.

Un nou actor se alătură distribuţiei serialului Adela, de la Antena 1

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre