Mii de pelerini sunt așteptați astăzi la Peștera Sfântului Andrei. Este prima biserică creștină din România, descoperită în urma unui vis. Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei. Întâul Apostol al lui Hristos ar fi ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei.
Pelerinaj în pandemie la Peștera Sfântului Andrei
Sfântul Andrei este sărbătorit în fiecare an, pe 30 noiembrie. Mii de români preferă să fie la Peștera Sfântului Andrei. Este prima biserică creștină din România. Anul acesta, ca și în anul trecut, vor fi restricții din cauza pandemiei.
Prefectul Silviu-Iulian Coşa, a anunţat că purtarea măştii este obligatorie pe tot parcursul pelerinajului. Personalul de cult trebuie să se asigure că este păstrată o distanţă de cel puţin 2 metri între participanţi şi să realizeze un triaj observaţional. Adică, să vadă cine prezintă semne, cum ar fi tuse, strănut, rinoree. Aceștia nu va avea acces. Totodată, vor trebui să dezinfecteze periodic toate obiectele şi suprafeţele frecvent atinse.
Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului a chemat credincioşii din toată ţara la pelerinajul de Sfântul Andrei, apostolul declarat ocrotitorul spiritual al românilor.”Sfântul Andrei ne-a născut la această viaţă nouă, ne-a dăruit să-i fim ai lui Hristos. Sărbătoarea o vom ţine cu multă bucurie, cu multă însufleţire. Anul acesta, rata de infectare a scăzut foarte mult. Eu invit pe toţi credincioşii din toată ţara să vină. Dacă vrea şi preşedintele, şi noul prim-ministru, parlamentari, miniştri, primari, preoţi, prefect. Vom avea priveghere luni seara de la ora 17, iar Liturghia solemnă va fi marţi, 30 noiembrie“, a precizat Teodosie, la Radio Dobrogea.
Peștera Sfântului Andrei, prima biserică creștină din România
Andrei, Întâul Apostol al lui Hristos, Întâiul Ucenic este întâiul venit pe meleagurile noastre să propăvăduiască religia creştină. A poposit pe teritoriul Dobrogei de astăzi. Este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța. Aici era o zonă din vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.
Mănăstirea ridicată aici, pe locul „primei biserici creştine“ denumite şi „Bethleemul românesc“, primeşte pelerini tot timpul anului. În ziua de 30 noiembrie organizează marea sărbătoare a Sfântului Andrei.
Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei. El ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei. De aceea şi poartă numele lui Andrei cel întâi chemat. În această peşteră, pentru prima oară în zona Dobrogei de astăzi, s-a săvârşit frângerea pâinii, forma primară a Sfintei Liturghii.
Povestea Peşterii Sfântului Apostol Andrei
Despre istoria Peşterii Sfântului Apostol Andrei nu se cunosc foarte multe date. Ea a fost redescoperită, însă, în anii ʼ30 ai secolului trecut, de către avocatul Ion (Jean) Dinu, în urma unui vis.
În vara anului 1944, peştera transformată în biserică a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. După decenii de restrişte, biserica a renăscut prin râvna cuviosului monah Nicodim Dincă. Locul şi-a recăpătat sensul şi importanţa iniţială, devenind astăzi un reper unic pe harta creştinismului românesc şi, a creştinismului din sud-estul Europei.
În timpul comunismului, Peștera Sfântului Andrei și biserica sunt din nou lăsate în umbră. După 1989, au început lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal. În anul 1990, părintele Nicodim Dincă, monah de la mănăstirea Sihăstria, împreună cu părintele ieromonah Victorin Ghindaoanu s-au apucat de reamenjarea peșterii.
Peştera Sfântului Apostol Andrei face parte din salba de aşezăminte sfinte de pe ambele maluri ale Dunării (Dervent, Silistra, Axiopolis, Galaţi etc.). Este zona unde apostolul a întemeiat biserici şi a hirotonit preoţi.
Ce se află în Mănăstirea Sfântului Andrei
Peștera este una mică. Are în capătul său un mic altar, deasupra căruia se află turla. Se găsesc câteva icoane și un pat cioplit, despre care se spune că era chiar patul Sfântului Andrei.
Sute de acatiste, iconițe, cruciulițe și alte obiecte religioase sunt depuse de credincioși în scobiturile din pereții peșterii, semne ale profundei credințe. Pe lângă peșteră, ansamblul monahal mai cuprinde alte chilii și două biserici. Cea mai veche este amplasată la câțiva metri de peșteră, fiind ridicată în 1994 și pictată în 1999. Acolo se găsesc și o mică bucată din moaștele Sf. Andrei. La aproximativ 200 de metri de peșteră, pe un alt versant al muntelui, se observă și astăzi urmele vechilor chilii săpate în stâncă. Tradiția spune că ar fi locuit ucenicii apostolului.
În racla ce are forma Crucii Sf. Andrei se mai găsesc moaștele altor 5 sfinți dobrogeni. Cea de-a doua biserică, mult mai mare, asemănătoare unei catedrale, a fost finalizată în 2002.
Cine a fost Sfântul Andrei
Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea din 30 noiembrie să fie însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc.
Sfântul Andrei a fost cel care a mers în zona Mării Negre, inclusiv Scythia Minor, actuala zonă a Dobrogei. Atunci el și-a găsit adăpost într-o peșteră de lângă pădurea Migilet, unde avea să apară prima biserică creștină de pe teritoriul actual al țării noastre. El avea să creștineze o parte a locuitorilor.
De aceea, Sf.Andrei avea să fie numit mai târziu „Ocrotitorul României”. După ce a împărtășit credința și învățăturile în această regiune și-a continuat periplul în zona Ucrainei de astăzi. Acolo a avut multe de suferit. Și-a găsit sfârșitul de martir în Patras, Grecia, unde a fost crucificat pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.
Programul IPS Teodosie de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook