Pescarul de la Lacul Getic, „strămoşului europenilor“. A fost om ori animal?

Pescarul de la Lacul Getic, „strămoşului europenilor“. A fost om ori animal?
Despre ”strămoșul europenilor” găsit în județul Vâlcea au curs râuri de cerneală. Descoperirea rămășițelor acestuia în România a generat o serie de controverse de-a lungul timpului. A fost om ori animal?

Povestea „Pescarului de pe Lacul Getic“ începe în 1962. O echipă de cercetători condusă de arheologul Constantin Nicolae-Plopşor avea să facă o descoperire remarcabilă.  La scurt timp de la deschiderea şantierului de la Bugiuleşti, din comuna vâlceana Tetoiu, specialiştii români au scos la iveală un depozit osteologic impresionant. Erau oase de la 23 de mamifere, despre care s-a spus ca are o vechime de 1,8-2 milioane de ani.

Povestea „Pescarului de pe Lacul Getic“ începe în 1962

Pescarul de la Lacul Getic, „strămoşului europenilor“

Descoperirea „Pescarului de pe Lacul Getic“ sau a „strămoşului europenilor“ a generat o campanie de promovare agresivă în timpul regimului comunist. A stârnit controverse de-a lungul timpului. Cercetărori de talie internaţională au ajuns la concluzia că „omul de Bugiuleşti“ are un început de coadă. Specialiştii confirmă că rămăşiţele au o vechime de aproximativ două milioane de ani.

Cercetătorii au scos la suprafaţă rămăşiţele unei girafe, fosile de maimuţă şi urs. Cea mai importantă descoperire a fost scoaterea la suprafaţă a 3 fragmente de os. S-a spus că aparţin unui humanoid: omul de Bugiuleşti.

Specialiştii români au scos la iveală un depozit osteologic impresionant de la 23 de mamifere, despre care s-a spus ca are o vechime de 1,8-2 milioane de ani.

Cercetătorii au scos la suprafaţă de la rămăşiţele unei girafe, până la fosile de maimuţă şi urs.

Prezentant drept strămoşul europenilor

Prezentant drept strămoşul europenilor, „omul de Bugiuleşti” a ajuns rapid în toate cărţile de istorie. Despre “Australanthropus Oltenesis” s-a vorbit în toate mediile ştiinţifice internaţionale.

Oasele despre care s-a spus că aparţin unui humanoid au ajuns la Institutul de Arheologie din Bucureşti, în timp ce restul fosilelor animale au fost expuse la Muzeul Olteniei din Craiova. Încă din perioada comunistă au existat voci care şi-au exprimat îndoiala că cele trei fragmente de oase din Bugiuleşti au aparţinut strămoşului europenilor. Cercetătorii respectivi nu au fost lăsaţi să cerceteze fosilele.

Autorităţile române au apelat la ajutorul specialistului în antropologie Raymond Dart. Acesta a descoperit în 1921, în Africa de Sud, fragmente osoase ce au aparţinut unui australopitec (strămoşul hominid al omului, ce semăna cu un cimpanzeu n.r). Raymond Dart s-a deplasat în Tetoiu, dar nu a putut compara fragmentele de os găsite în Vâlcea cu cele descoperite în Africa de Sud.

Reprezentanţii Muzeului Olteniei care au studiat fenomenul de la Bugiuleşti spun că antropologul a infirmat că cele două femure şi tibia găsite în zona Lacului Getic au aparţinut celui mai vechi hominid de pe continentul European.

Pescarul de la Lacul Getic avea un început de coadă

Un alt cercetător de talie internaţională a spulberat teoria antropologilor români trei decenii mai târziu. Belgianul Jean –Marie Cordy susţinea că fragmentele osoase ar aparţine unui urs. Concluzia s fost că nu există omul de Bugiuleşti.

După Revoluţie, s-a emis şi ipoteza că oasele ar fi de maimuţă, dar nu au mai fost efectuate alte expertise din care să rezulte cu certitudine acest lucru.

Depozitul osteologic de la Bugiuleşti a stârnit şi atenţia unor cercetători din America. În anii 2000, aceştia au poposit pe meleaguri vâlcene pentru a aflat date suplimentare despre o specie rară de maimuţe. Sursa: evz.ro