Povestea celor patru magi care doreau să se închine Mântuitorului, la naşterea Sa. Unul a întârziat 33 de ani

Povestea celor patru magi care doreau să se închine Mântuitorului, la naşterea Sa. Unul a întârziat 33 de ani
Există o poveste care spune că, de fapt, au fost patru magi care doreau  să se închine Mântuitorului, la naşterea Sa. Cel de-al patrulea a mai ajuns abia când Iisus era pe cruce.

O poveste frumoasă de Crăciun, al patrulea mag. Mulți dintre noi știu că trei magi de la răsărit au plecat să Îl caute de pruncul Iisus. Ei, bine, mai era unul care a întârziat.

Povestea celor patru magi care doreau să se închine Mântuitorului, la naşterea Sa

Patru magi doreau  să se închine Mântuitorului, la naşterea Sa. O poveste veche spune că trebuia să se întâlnească în Babilon și să urmeze steaua de la Betleem.

Al patrulea mag a întârziat ”puțin”. A vândut tot ce avea, iar cu banii obţinuţi a luat trei pietre scumpe: un safir, un rubin şi o perlă, pe care să  le ducă în dar Mântuitorului.

Grăbindu-se să ajungă în Babilon, unde îl aşteptau cei  trei magi, acesta a întâlnit pe drum un om rănit. Nimeni nu îl ajuta. L-a dus pe  bietul om la un doctor căruia i-a dat safirul pentru a-l îngriji pe bolnav până ce se va  însănătoşi.

Când a ajuns la locul întâlnirii,  magii plecaseră deja fără el. Nu s-a descurajat, ci şi-a continuat drumul singur,  călăuzit de steaua ce-l ducea spre Bethleem. Ajuns aici, a aflat că magii L-au găsit  deja pe prunc. Că soldaţii lui Irod omoară toţi copiii nou-născuţi şi că Sfânta Familie a  plecat spre Egipt, pentru a se feri de mânia regelui.

Chiar în faţa sa, un soldat  încerca să-i smulgă unei tinere femei copilul pentru a-l omorî. Femeia îşi apăra cu  disperare pruncul. Magul i-a arătat soldatului necruţător rubinul şi i-a spus: ”Lasă copilul să trăiască şi îţi voi da această piatră scumpă.” Ademenit de nestemată, soldatul a luat piatra, îndepărtându-se grăbit. Tânăra  femeie i-a mulţumit străinului cu lacrimi de bucurie şi recunoştinţă.

Al patrulea mag, în căutarea Mântuitorului

Al patrulea mag s-a hotărât să-L caute mai departe pe Mântuitor. Acum, mai avea un  singur dar, perla. A plecat şi el spre Egipt, unde, ani de zile, L-a căutat pe Iisus, însă fără succes. După 30 de ani, a aflat că undeva, în Palestina, Mântuitorul  propovăduieşte Evanghelia. Bucuros că, în sfârşit, ştie unde îl poate găsi, s-a grăbit spre Iudea. La Ierusalim, spre seară, a aflat că Iisus Hristos este răstignit pe Dealul Căpăţânii.

S-a grăbit magul spre locul acela cu dorinţa să-L vadă în viaţă pe Mântuitor, să-i ducă darul său pe care îl păstrase de atâta timp. Prin faţa lui au trecut doi soldaţi romani ce duceau în sclavie o tânără evreică. Oprindu-i, magul le-a spus: ”Dacă îi daţi drumul fetei, vă dăruiesc această perlă. O puteţi vinde şi împărţi banii. Veţi câştiga mult mai mult lăsând fata liberă.”

Lacomi, soldaţii au luat perla, eliberând-o pe tânără, care nu ştia cum să-i mulţumească străinului. Dar magul, rugându-se cerului să-L vadă  măcar o clipă pe Mântuitor, se grăbea spre Golgota. Nu mai avea nimic.

S-a rugat să Îl întâlnească măcar o clipă pe Mântuitor

Îi era  ruşine să se închine împăratului împăraţilor fără nici un dar. Însă, când a ajuns lângă Cruce, Mântuitorul S-a uitat drept spre el şi i-a spus: ”În sfârşit, ai venit. Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri.”

Al patrulea mag a fost mirat. ”Bine, dar nu mai am nimic. Ce Ţi-am adus eu?” Iar Măntuitorul i-a răspuns. ”Tot ce duceai cu tine ai dat celor neajutoraţi. Dându-le lor, Mie Mi-ai dat. Darul tău a ajuns la Mine şi, îţi spun, că el este cel mai însemnat, căci, acela care îl iubeşte pe Dumnezeu, îi iubeşte pe oameni. Cine nu caută nevoile celorlalţi spre a fi de folos cu ce poate, nu va găsi mulţumire şi bucurie, nu va afla adevărata viaţă. Cu cât te apropii mai mult de oameni, cu atât eşti mai aproape de Dumnezeu.” Sursa: crestinortodox.ro