Descoperirea unui document din 1952 readuce în atenție culisele bizare ale vechiului București. Știați că a existat Societatea Șmecherilor, ai cărei afiliați purtau și legitimație tipizată? Incredibil. În București a existat Societatea Șmecherilor. Cine era înscris, avea și carnet de membru.
Cum a apărut misterioasa Societate a Șmecherilor din Capitală, unde fiecare membru primea și legimatiție? O poveste incredibilă, pe care prea puțini o cunosc.
Incredibil. În București a existat Societatea Șmecherilor. Cine era înscris, avea și carnet de membru
O arhivă inedită din memoria vechiului București, dezvăluie o realitate greu de imaginat pentru rigorile anilor 50: existența unei asociații urbane clandestine intitulate oficial Societatea Șmecherilor.
În România începutului de regim comunist, unde orice formă de asociere liberă fără acordul partidului unic era aspru pedepsită, apariția unei asemenea structuri dedicată exclusiv șmecherilor reprezenta un act de curaj și o sfidare directă la adresa autorităților. Cu toate acestea, documentele păstrate atestă că membrii primeau carnete tipizate, numerotate minuțios, prevăzute cu ștampile rotunde și semnături autoritare de conducere.
„Membrii care vor da dovadă de șmecherie, vor fi scutiți de societate”
S-a păstrat până în ziua de astăzi o legitimație datată în anul 1952, emisă pe numele cetățeanului Gheorghe Marian (notat în act „Gheo. Marian”). Textul înscris pe document menționează expres că titularul era pe deplin autorizat de conducerea Societății Șmecherilor din București, din circumscripția Regiunea București, să poarte titlul onorific de „mare șmecher și coscar de clasa I-a”.
Validarea statutului se făcea în baza unui presupus „articol 605”, iar pe partea cealaltă a carnetului apărea o mențiune ironică savuroasă: „Membrii care vor da dovadă de cât mai multă șmecherie vor fi scutiți de societate”. Această formulare trădează satira șmecherilor din mahalalele bucureștene la adresa limbajului de lemn practicat de aparatul de propagandă.
Cât de vechi este cuvântul șmecher
Ce este carnetul de smecherie Sursă foto: www.descopera.ro
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, termenul șmecher definește acea persoană dibace, capabilă să iasă abil din încurcături și imposibil de tras pe sfoară. Însă rădăcinile lingvistice ale șmecherilor coboară direct în limba germană, din verbul „schmecken” (a gusta) și substantivul „schmecker”, desemnând inițial un individ cu gust rafinat, mai exact un degustător profesionist de băuturi. Astfel, istoria secretă a șmecherilor din spațiul carpatic s-a clădit pe vigilență culinară și fler comercial.
Fundația „Der Schmecker” a sașilor
Geneza acestei categorii își are originea în urmă cu peste două secole, în schimburile comerciale intense desfășurate de o parte și de alta a munților Carpați. Meșteșugarii sași din cele șapte cetăți transilvănene coborau periodic în Oltenia pentru a-și comercializa produsele manufacturate și pentru a achiziționa vin din renumitele podgorii ale Drăgășanilor.
Boierii olteni obișnuiau să-și îmbete oaspeții cu băuturi tari pentru a le scădea vigilența la negocieri, vânzându-le ulterior tulburel acru la prețuri exorbitante. Păcăliți în mod repetat, sașii au creat o funcție strategică de apărare: „Der Schmecker”, omul care refuza alcoolul și evalua corect calitatea mărfii. Oltenii au împrumutat porecla, atribuind-o celui ce nu putea fi înșelat, punând astfel bazele „mitologiei” românești a șmecherilor.
Descurcărețul din București
Incredibil. În București a existat Societatea Șmecherilor. Cine era înscris, avea și carnet de membru. Trecerea de la degustătorul vigilent din târgurile oltenești la personajul pitoresc din Capitală s-a desăvârșit în prima jumătate a secolului al XX-lea. Bucureștiul interbelic și postbelic a asimilat conceptul, transformându-l într-o emblemă a spiritului de descurcăreț urban.
Carnetul din 1952 demonstrează că gruparea își construise o ierarhie bine definită, iar folosirea termenului arhaic de „coscar”, un cuvânt desemnând un individ viclean și abil subliniază caracterul asumat al comunității. Pentru opinia publică a vremii, apartenența la cercul select al șmecherilor reprezenta un brevet de ingeniozitate în fața lipsurilor cotidiene.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
