Poveștile iernii. Ignatul, ziua în care se taie porcii. A fost copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe

Poveștile iernii. Ignatul, ziua în care se taie porcii. A fost copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe
Sărbătorile de iarnă sunt pline de povești frumoase, pentru copii și adulți. Sunt tradiții la care românii țin foarte mult.  Pe 20 decembrie, este o mare sărbătoare, cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea.

Românii au început deja să taie porcii din bătătură. Sunt speriați că vin veterniarii să îi ucidă din cauza pestei porcine care bântuie gospodăriile. Au auzit că nu vor mai avea voie să crească mai mult de cinci porci într-o gospodărie. Totuși, cei mai mulți vor respecta tradiția de Sfântul Ignatie al Antiohiei. Acesta a fost copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe.

Poveștile iernii. Ignatul, ziua în care se taie porcii

De Ignat se taie porcul. Este o tradiție foarte veche la români. Legenda spune că Sfântul Ignatie Teoforul ar fi fost acel copil pe care l-a luat Domnul în braţe. Le-a zis apostolilor: ”De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum copiii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele meu, pe mine mă va primi“.

Ignație a fost ucenicul Sfântului Ioan Evanghelistul şi pentru credinţa sa a fost uns episcop în Antiohia Siriei. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, a fost aruncat în arenă și sfâșiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împăratului Traian.

O parte dintre moaștele sale se află la trei lăcașuri de cult românești: la Galați, la Tismana și la Schitul Darvari din București. Peste această sărbătoare creștină s-a suprapus un cult precreștin, despre care specialiștii spun că este dedicat sacrificiului, belșugului și focului.

De ce se taie porcul în Ajunul Crăciunului

Porcul era sacrificat ca simbol al divinitățiii întunericului care slăbea Soarele în cea mai scurtă zi a anului, Solstițiul de iarnă. Legenda spune că pentru a veni în ajutorul Soarelui oamenii sacrificau porci și-l hrăneau spre întărire cu carne. După aceea ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.

Azi, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participă de obicei toți membrii ei. Bărbații se ocupă de treaba cea mai plină de simboluri, care implică înjunghiatul propriu-zis și pârlitul porcului.

Se obisnuiește ca, după ce este gata pârlit, să se pună un țol peste porc și să se suie pe el cei mici și să se veselească ca să fie mâncat porcul cu poftă.

Bășica porcului se umple cu grăunțe după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie în casă va fi. Femeia casei se ocupă de împărțirea cărnii pe categorii după ce bărbatul face semnul crucii din cuțit pe fruntea animalului, zice „Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși” și termină de tranșat porcul.

Igantul, obicei străvechi la români

În tradițiile păgâne, de Ignat se tăiau animale, de preferință porci sau găini. Treptat, porcul, simbol al norocului, belșugului și fertilității, a devenit emblema sărbătorii.

  • Porcii se taie dimineața, în multe zone, animalul este stropit cu apă sfințită și așezat cu capul spre Răsărit.
  • Tradițiile cer ca înainte de a începe sacrificiul, porcul să fie însemnat cu o tăietură în formă de cruce pe frunte şi pe spate.
  • Cele mai căutate bucăți din porcul sacrificat sunt capul și picioarele, folosite la piftii. Pe vremuri, despre acest preparat se spunea că asigură sporul și sănătatea, atât a oamenilor, cât și a animalelor din gospodărie.

Tradiții de Ignat despre vreme

Când tai porcul de Ignat, înainte de Crăciun, trebuie să-i verifici splina. Grosimea acestui organ prevestește cât de grea va fi iarna care vine. Când splina este groasă,  iarna va fi grea de la început până la sfârșit. Dacă ea este groasă doar în anumite părți, iarna va fi doar la început sau la sfârșit mai grea. Dacă splina e mai umflată la mijloc, așa și iarna o să fie mai grea la mijloc. Sursa: ziarullumina.ro.