Deasupra zonei situată în vestul aeroportului, între Buftea și Corbeanca, aceștia au văzut o lumină circulară. Este considerat primul caz de comunicare cu un OZN în România.
Fenomenul s-a văzut atât din interiorul turnului, cât și de pe terasa acestuia, iar prin binocluri oamenii au sesizat o fâșie orizontală, în nuanțe de alb, portocaliu și roșu, culori care se întrepătrundeau. Scriitorul Ion Hobana a reușit să vorbească cu șeful de tură al turnului de control din acea noapte, Virgil Vinersariu, iar declarațiile acestuia sunt tulburătoare.
Potrivit acestuia, ciudat sau nu, radarul din turn nu a detectat nici un obiect neidentificat, de aceea nu s-a putut stabili care a fost altitudinea la care s-a produs fenomenul. După ce Vinersariu i-a cerut ofițerului de serviciu să orienteze două camere video (una pe turnul de control și cealaltă pe o clădire din incinta aeroportului), a fost realizat un film de două ore.
Cum s-au „jucat” extratereștrii cu pământenii
Conform informațiilor oferite de Ion Hobana, operatorii au început să comunice cu OZN-ul. Pentru că urma să aterizeze o aeronavă C-130, a fost aprins balizajul, iar atunci fenomenul a dispărut dar a reapărut în directia localităților Tunari și Ștefănești, când păreau să fie două globuri lipite unul de celălalt. Și extratereștrii au început… joaca.
Când se stingea balizajul, lumina aeriană își micșora intensitatea. Când balizajul a fost reaprins, lumina a crescut, de asemenea. Și jocul acesta a durat până spre ora 1.10, când fenomenul a dispărut la fel de brusc precum a apărut. Unii martori au spus că e posibil să fi fost o planetă, doar că aceasta nu-și modifică intensitatea în funcție de luminile de la sol.
Dată fiind forma obiectului, lipsa oricărui zgomot dar și faptul că a stat destul de mult, nu e vorba să fi fost un avion, elicopter sau balon, singura explicație fiind un OZN. Fenomenul de la aeroportul Otopeni nu este singurul, pentru că în perioada anilor ’50 au fost înregistrate cazuri asemănătoare în multe alte aeroporturi ale lumii dar, cu siguranță, cel mai mediatizat.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook