Pentru că a avut o viață greu de explicat în cuvinte, a devenit sursă de inspirație pentru scriitori, dar și pentru mai multe filme. Este primul detectiv din lume care fusese un celebru infractor.
Eugene Vidocq a văzut lumina zilei în Arras, un oraș din nordul Franței, fiind al treilea copil din cei șapte ai unui bucătar apreciat de toată lumea. Degeaba a încercat tatăl să-i ofere cea mai bună educație, pentru că băiatul a respins totul, preferând să facă ceea ce-i plăcea cel mai mult: să umble cu femei și să se bată. E adevărat că era un excepțional spadasin, de aceea au fost foarte puține situațiile în care acesta ieșea dintr-o luptă cu mai mult de câteva zgârieturi.
La 15 ani, și-a furat propriul tată
Printre scrimă și tot felul de femei ușoare, acesta a început să facă tot felul de infracțiuni, la bază fiind furturile. Și nu doar de la diverse persoane, ci chiar de la tatăl său pe care, la doar 15 ani, l-a lăsat fără 2000 de franci. Și-a dorit atunci să fugă în SUA, dar astrele nu s-au aliniat, pentru că la rândul său adolescentul a fost prădat de prietenii săi care au plecat cu banii.
Potrivit informațiilor oferite de Enciclipedia Britannica, Eugene s-a angajat la circ, apoi în armată și a luat parte la luptele de la Valmy și Jemmapes, împotriva austriecilor. Din păcate însă, după doi ani, s-a plictisit și a dezertat, dar s-a reîntors după o perioadă. Nu pentru a le demonstra superiorilor că s-a cumințit, pentru că a fugit în Belgia cu acte false. Apoi s-a alăturat unor tâlhari și a continuat cu furturile. Motiv pentru care a fost arestat când se afla chiar în închisoare pentru altă faptă.
A evadat din temniță
La 34 de ani, a primit o palmă dureroasă în închisoarea din Toulon, când doi condamnați care falsificaseră niște acte l-au acuzat pe Vidocq de comiterea infracțiunii. Acestuia i s-a prelungit sentința, dar a reușit să evadeze. După ani în care a fost urmărit, a fost dus în fața șefului poliției din Lyon, Jean-Pierre Dubois, care l-a pus să aleagă.
Orice intra din nou în închisoare, ori devenea informatorul poliției, întrucât se știa bine cu cei din lumea interlopă. Viața lui Eugene s-a transformat peste noapte, a primit o nouă identitate și a plecat la Paris. Din acest moment a început viața primului detectiv, ale cărui metode de a se deghiza i-au adus deopotrivă admiratori dar și critici.
Din infractor a ajuns să instruiască agenți
În anul 1811, bărbatul a intrat în cunoscuta rețea de agenți secreți Brigade de la Sûrete (Brigada de Securitate), care se infiltra în cele mai criminale grupări, apoi a devenit șef al unei organizații înființate ca noua structură a poliției. Ulterior fostul infractor a ajuns să instruiască agenți învățându-i arta deghizării, dar și cum să se comporte în aceste locuri.
Motiv pentru care a fost numit și părintele criminologiei actuale. El a folosit metode necunoscute de nimeni până atunci, a reformat poliția și a reușit ceea ce nimeni n-a putut în acele vremuri: să reducă rata criminalității la Paris. Din păcate, în 1832 a intrat în dizgrația șefilor și obligată plece din poliție.
A fondat prima agenție de detectivi particulari din istorie
Un an mai târziu, Eugene a înființat prima agenție de detectivi particulari din istoria omenirii, căreia i-a pus numele de Biroul de Informații. În 1842, Eugene are din nou probleme fiind arestat sub acuzația că el însuși ar fi făcut arestări ilegale. Bărbatul a primit inițial cinci ani de închisoare și 3000 de franci amendă, dar a scăpat după ce a făcut apel.
În ultima perioadă a vieții, ajutat de cel mai bun prieten al său, Honore de Balzac a scris mai multe romane inspirate din perioada în care a fost în poliție. De altfel, Balzac a luat din personalitatea lui pentru câteva a creiona dintre personajele sale. Personaj a devenit Vidoq și în scrierile lui Victor Hugo și Edgar Allan Poe.
După ce soția sa, Fleuride, pe care a adorat-o, a murit, și-a închis agenția de detectivi și a preferat să stea retras. Primul detectiv din lume a murit la 11 mai 1857.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook