Lecțiile lui Deceneu, înțeleptul care i-a făcut pe daci să-l venereze ca pe un zeu

Deceneu, care era preot, filosof și astronom, și-a câștigat totodată și renumele de șarlatan, pentru că reușise să-i convingă pe daci de puterile sale supranaturale. Cea mai mare realizare a sa a fost faptul că poporul l-a ascultat orbește  și i-a deteminat pe cetățeni să trăiască fără vin. După moartea lui Burebista i-a urmat la domnie.

Cea mai ciudată legendă despre Deceneu a fost relatată de istoricul antic Strabon, în Geografia. Acesta afirma că Deceneu a fost atât de preţuit de daci, încât „ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin”.

Deceneu a fost considerat chiar un zeu potrivit mărturiilor istoricilor antici. El a trăit în secolul I înainte de Hristos, iar cele mai detaliate relatări istorice despre el provin de la contemporanul său Strabon şi de la istoricul got Iordanes (secolul IV).

Și romanii se temeau de el

În scrierile antice se arată că Deceneu  l-a ajutat pe Burebista să transforme poporul dac într-o forţă de temut pentru teritoriile vecine.

„Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât, în câţiva ani, a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea şi jefuind Tracia – până în Macedonia şi Iliria -, a pustiit pe celţii care erau amestecaţi cu tracii şi cu ilirii şi a nimicit pe de-a întregul pe boii aflaţi sub conducerea lui Critasiros şi pe taurisci”, afirma Strabon, în Geografia.

Unii îl considerau șarlatan

Acesta mai susținea că Deceneu, sfătuitorul regelui, numit însă „şarlatan” de către Strabon, reuşise să îi convingă pe daci de puterile sale supranaturale.

„Spre a ţine în ascultare poporul, el şi-a luat ajutor pe Deceneu, un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo unele semne de prorocire, datorită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. Ba încă de un timp fusese socotit şi zeu, aşa cum am arătat când am vorbit despre Zamolxis”, arăta Strabon.

Dovada supunerii era faptul că dacii au renunţat la vin și, implicit, la ritualurile dedicate zeului Dionis (Bachus) asociat cu petrecerile, beţia şi orgiile, dar şi la carnea animalelor.

Regele i-a acordat privilegii egale cu ale sale

Atât de mult le câștigase încrederea dacilor încât aceștia erau convinși că regele dă poruncile sfătuit de zei, astfel că marelui preot Deceneu îi erau atribuite puteri divine.

Despre locul unde ar fi trăit Deceneu, istoricii susţin că ar fi fost muntele Kogaionon, considerat un loc sfânt al dacilor, acelaşi unde ar fi trăit şi divinitatea Zamolxis şi ceilalţi preoţi ai Daciei.

Conform sursei citate, istoricul got Iordanes, care a trăit cu aproape cinci secole după Deceneu,  a oferit cele mai multe informaţii despre marele preot al dacilor, chiar dacă în prezent unele sunt tratate cu reticienţă de cercetători. Iordanes amintea venirea în Dacia a lui Deceneu, în vremea domniei lui Burebista, şi că regele i-a acordat acestuia privilegii aproape egale cu ale sale.

Istoricul adăuga că dacii, pe care îi numea goţi, au pustiit pământurile celţilor, la ordinele lui Deceneu. În vremea lui Burebista şi a lui Deceneu, dacii „erau superiori tuturor barbarilor şi aproape egali cu grecii”, adăuga Iordanes. Lui Deceneu îi erau atribuite meritele educării poporului dac, care îl asculta orbeşte.

I-a învățat astronomie, logică, filosofie și știință

De asemenea, Deceneu i-a instruit, susţinea istoricul Iordanes, în filosofie şi ştiinţă, i-a învățat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, i-a îndemnat să petreacă viaţa în fapte bune. Totodată, “le-a demonstrat teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cît globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, informa Iordanes, în Getica.

Însuşirile profetului dacilor au fost exagerate de Iordanes, potrivit celor mai mulţi dintre istoricii care au cercetat perioada antică. Iordanes afirma că, datorită măiestriei şi cunoştinţelor sale, pe care le împărtăşea oamenilor, Deceneu a devenit în ochii dacilor o fiinţă miraculoasă, venerată de popor şi ascultată de regi.

Potrivit unor istorici, după complotul care a dus la uciderea regelui Burebista, în anul 44 î. Hr., Deceneu este cel care i-a urmat la domnie, iar reşedinţa regală a rămas Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, un loc al templelor antice.