Puțini știu că singurul fiu al lui Ion Creangă nu a ales drumul literaturii. Constantin I. Creangă a fost căpitan, cofetar, bucătar, comerciant și administrator al vechiului Cazinou din Constanța, într-o epocă în care litoralul românesc își căuta locul printre destinațiile elegante ale Europei. Fiul lui Ion Creangă, plăcintarul care a administrat Cazinoul comunal din Constanța. Povestea puțin știută a căpitanului.
La începutul secolului al XX-lea, numele lui Ion Creangă răsuna la Constanța nu doar prin faima autorului „Amintirilor din copilărie”, ci și prin plăcintele fierbinți vândute de fiul său pe plaja de la Vii, locul unde se adunau turiștii, comercianții și lumea bună a orașului.
Fiul lui Ion Creangă, plăcintarul care a administrat Cazinoul comunal din Constanța. Povestea puțin știută a căpitanului
Constantin Creangă, singurul fiu al lui Ion Creangă Sursă foto: wikipedia
Constantin I. Creangă, singurul copil al lui scriitorului și al Ilenei Creangă, s-a născut la finalul anului 1860. Părinții săi s-au despărțit după numai câțiva ani, iar tatăl s-a ocupat îndeaproape de educația băiatului. Spre deosebire de celebrul povestitor moldovean, Constantin nu avea să se afirme prin literatură.
A urmat studii în străinătate și a devenit căpitan în armata română, dar uniforma nu i-a stins interesul pentru comerț. Cum regulamentele militare limitau implicarea ofițerilor în afaceri, o parte dintre inițiativele sale comerciale au fost trecute pe numele soției sale, Olga.
Fiul lui Ion Creangă, plăcintarul de pe litoral
Afacerea care l-a legat cel mai puternic de Constanța a fost însă plăcintăria de pe plaja de la Vii. Zona, cunoscută atunci drept Băile de la Vii, era una dintre principalele atracții estivale ale orașului. În acest loc turiștii veneau pentru băile de mare, promenade și petreceri. În apropiere funcționau Berăria Gruber, Casa Beiului și vechiul cazino din lemn, înainte ca actualul edificiu Art Nouveau să devină simbolul orașului.
În acest decor, Constantin a deschis o plăcintărie care a devenit rapid una dintre opririle apreciate ale scăldătorilor. Clienții găseau plăcinte moldovenești fierbinți, cozonaci, prăjituri și ceaiul aromat „Pax”.
Kursaal și Cazinoul Comunal
Înainte de actuala clădire Art Nouveau, pe faleza Constanței au existat alte două construcții provizorii din lemn cunoscute drept „Kursaal” și Cazinoul comunal sau „Casinul Comunal”. Kursaal, primul cazinou al Constanței a fost inaugurat în anul 1880 și se afla în apropiere de de Farul Genovez.
Ridicat din lemn și paiantă, acesta avea săli de dans, jocuri și lectură, dar o furtună puternică care a avut loc în 1891 l-a avariat grav. În locul său, primăria a ridicat în 1983 Cazinoul Comunal, o clădire tot din lemn amplasată mai aproape de locul actualei construcții. Acest al doilea cazinou a funcționat până în 1910, când a fost dezmembrat pentru a face loc actualului monument istoric, finalizat în același an.
Fiul lui Ion Creangă, administratorul vechiului cazino din lemn de la Constanța
Cazinoul comunal din Constanța Sursă foto: wikipedia
În vara anului 1902, Constantin Creangă a ajuns să administreze vechiul Cazino din lemn. La 8 mai 1902, Primăria Constanța a încheiat cu el un contract de închiriere pentru sezonul estival. În cererea adresată autorităților, el se prezenta drept „cofetar și bucătar din București” și sublinia că poate oferi un serviciu „curat, prompt și mai ales cuviincios”.
Mai mult, preciza că vorbește franceza și germana, un avantaj important pentru servirea turiștilor străini. Contractul era riguros. Căpitanul trebuia să plătească 2.000 de lei chirie pentru sezonul estival, în patru rate, să asigure iluminatul cu petrol de cea mai bună calitate și să pună la dispoziția publicului șah, table, domino și cărți de joc.
Constantin Creangă a murit sărac, ca și tatăl lui: „Nu moștenise decât o bogată imaginație”
Fiul lui Ion Creangă, plăcintarul care a administrat Cazinoul comunal din Constanța. Povestea puțin știută a căpitanului. Din nefericire însă, comerțul cu foițe de țigară, bragă, cozonaci, ceai și produse de cofetărie i-au adus nu doar momente favorabile, cât și datorii.
Criza economică de la începutul secolului și eșecurile comerciale i-au afectat serios situația financiară. În 1906, Olga Creangă s-a despărțit de el, după ce solicitase anterior separarea patrimoniului, air finalul vieții lui Constantin I. Creangă a fost discret. Singurul fiu al marelui scriitor a murit la 30 martie 1918, la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, unde și-a încheiat viața la vârsta de 57 de ani.
Avea gradul de locotenent-colonel și trecuse prin anii Primului Război Mondial ca președinte al Curții Marțiale din Botoșani. Cauza precisă a morții sale nu este consemnată limpede în sursele publice disponibile. Scriitorul Jean Bart avea să noteze, în 1930, o observație amară despre destinul său: „Sărac a murit căpitanul Creangă, ca și tatăl lui. Nu moștenise decât o bogată imaginație…”.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
