Povestea emoționantă a copilăriei Irinei Loghin. „Tata m-a bătut o singură dată, că jucam popice și babaroase cu nasturi”
Cu șase frați și lipsuri zilnice, dar și cu o casă plină de cântec și credință, experiențele de atunci i-au modelat Irinei Loghin caracterul și dragostea pentru viață.
Copilăria Irinei Loghin a fost marcată de sărăcie cruntă. Nu a rămas cu vreo frică, ci „cu imaginea că mereu în era foame”. Mama artistei împărțea cu porția mămăliga, iar Irina Loghin, din milă, îi dădea propria porție fratelui mai mare.
Vara se descurcau cu dude, mere și pepenii din grădina tatălui, dar iarna era însă foarte grea singurul venit fiind salariul tatălui.
Tatăl Irinei era un bărbat frumos și extrem de simpatic, cu o voce extraordinară. Venise la Valea Călugărească ca bucătar pentru muncitori și s-a îndrăgostit de mama ei în timpul culesului de struguri.
„Mama i-a spus că nu e atât de frumoasă ca celelalte fete, dar el s-a îndrăgostit de ea și nu a mai lăsat-o niciodată”, a povestit celebra cântăreață. Tata cânta atât de puternic încât „tremurau pereții bisericii”, iar seara, oricât de obosit venea de la schelă din Boldești, scotea diapazonul și făcea cor cu copiii.
„Mergând cu tata la biserică, am prins dragostea de Dumnezeu și am simțit mereu că El există. De fapt, la biserică am învățat să cânt, iar de la tata am moștenit vocea”, s-a destăinuit Irina Loghin.
De la tata a luat bătaie o singură dată și părintele „a regretat toată viața”. Incidentul s-a petrecut atunci când tatăl a trimis-o să păzească vitele, iar ea s-a jucat în schimb „popice și babaroase cu nasturi”. În joacă, fetița a tăiat toți nasturii de la singurul costum bun al tatălui cel pe care-l purta duminica la biserică și și-a primit și răsplata.
Irina Loghin a devenit între timp o colecționară pasionată de costume populare autentice: „Am un întreg muzeu de costume populare, iar câteva piese depășesc 200 de ani”. Una dintre piesele favorite a câștigat-o cântând trei zile la o nuntă din Rucăr:
„E superb, cu fir metalic și paiete metalice. Așa ceva cu greu vezi în ziua de azi”. Un colecționar american i-a oferit „oricât” pe el, dar Irina a refuzat. Astăzi poartă foarte rar costumele originale: „mi s-a furat unul la Mamaia și de atunci m-am lecuit”.
Irina Loghin nu se teme de bătrânețe „pentru că totdeauna mă bucur de anii care-mi stau în față”. Dacă nu ar fi devenit cântăreață, visul ei ar fi fost să aibă „1000 de metri de pământ, să fac adăpost pentru câini. Și aș fi strâns pe lângă mine toate animalele. Mi-e milă și de o vrabie și de un pește”.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook