Simona Ionescu / Redactor Șef
Nicolae Ceaușescu era sărbătorit de întreaga țară. Ziarele vremii aveau urări pe prima pagină, cu un editorial și articole omagiale cu titluri roșii. Fiecare județ pregătea din timp cadourile pentru ”cel mai iubit conducător”. Însă, cadourile mergeau direct în depozite, iar Nicolae Ceaușescu nu le folosea niciodată.
Românii nu l-au uitat pe Nicolae Ceaușescu. Unii îl plâng și azi, alții îl înjură.
Și anul acesta au fost câțiva nostalnici la mormântul lui Nicolae Ceaușescu. Cu poza lui, cu tricolorul, cu lumânări. În alți ani erau mai mulți.
Însă, în anii când Nicolae Ceaușescu era ”cel mai iubit conducător”, era zi de sărbătoare națională.
Nicolae Ceaușescu avea parte de petreceri naţionale. Era omagiat public de ziarele de propagandă comuniste, dar şi de elevi, muncitori sau membrii loiali de partid.
Nea Nicu făcea petreceri, alături de familie și miniștrii favoriți.
”Odiosul” apare în câteva fotografii de la una din aniversările sale, ciocnind un pahar, iar pe fundal se văd muzicanții.
Petrecerea era animată de cântăreții vremii, printre care apare și Gică Petrescu, Ștefania Rareș și toți interpreții de succes din acele vremuri.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului, după cum era supranumit, s-a născut pe 26 ianuarie 1918, în Scornicești, județul Olt.
În timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu ziua sa de naștere era sărbătorită pe 26 ianuarie. În perioada postdecembristă a fost prezentat Registrul stării civile care demonstrează că Ceaușescu s-a născut în ziua de 23 ianuarie 1918.
„Le adunam pe toate în nişte depozite din strada Molière. Erau fotolii, canapele disparate, covoare pe care scria, din ţesătură câte ceva de genul «Să ne trăiţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu!».
Deci, inutile. În ultimul timp, se ajunsese la decizia ca arhitecţii să scrie la judeţe cam ce cadou să pregătească, ataşându-le uneori şi schiţa de model.
Noi lucram la atâtea palate şi aveam nevoie de mobile, dar cele primite de ziua lui Ceauşescu erau inutilizabile.
Nici tablourile nu se puteau folosi, fiindcă îi reprezenta pe ei doi sau numai pe el”, spunea Camil Roguski, arhitectul preferat al ”conducătorului iubit”.
Ziua de 26 ianuarie se transforma anual într-o sărbătoare naţională de mare amploare dedicată lui Nicolae Ceauşescu
În şcoli, fabrici sau sedii judeţene de partid, ziua de 26 ianuarie se celebra mai amplu decât Mica Unire, sărbătorită cu doar două zile înainte.
Mărturiile din perioada comunistă arată că în ziua de 26 ianuarie majoritatea ziarelor româneşti aveau pe prima pagină mesaje de felicitare pentru dictator, iar în şcoli sau sediile instituţiilor se organizau manifestări prin care Ceauşescu era felicitat. Cei mai buni meşteri din fabrici lucrau la cadouri speciale care aveau să fie înmânate dictatorului.
”Date fiind condiţiile atmosferice şi perioada anului în care Ceauşescu îşi serba ziua, atunci se programau etapele de masă ale Festivalului Cântarea României. Era o ocazie de a-l omagia pe preşedinte prin tot felul de spectacole”, spunea Constantin Bostan, fost director al Bibliotecii Judeţene GT Kirileanu din judeţul Neamţ.
Un elev din Braşov a povestit cum a trăit el ziua de 26 ianuarie.
„Întotdeauna la începutul orelor trebuia să intonăm imnul. În 26 ianuarie însă se citeau poezii închinate lui Ceauşescu.
Noi elevii trebuia să venim cu cravată (n.r. de pionier) şi fiecare aveam de citit câte o strofă. Înainte de asta trebuia să îi urăm La mulţi ani.
Ţin minte că în clasa a XI-a profesoara de română chiar ne-a spus ca fiecare dintre noi să îi scriem urări speciale pe care le va trimite apoi la Bucureşti.
La vremea aceea ni se părea important, dar acum mi se pare de-a dreptul stupid. Ştiu că am scris şi eu o poezie. M-am inspirat de prin nişte cărţi de la Bibliotecă.
Am scris ceva de genul: „La mulţi ani, fiu iubitor, fiu al marelului popor. Să ne trăieşti mult şi bine c-avem mare nevoie de tine.
Republica te iubeşte şi cu drag azi te sărbătoreşte“. Profesoarei i-a plăcut mult şi a apărut şi Drum Nou poezia mea“, a povestit elevul.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
