Viorica Bucur aducea la TVR desenele animate cu tramvaiul. „Mihaela” și „Tom și Jerry” erau în sacoșă

Viorica Bucur, cea care a rămas cunoscută în memoria românilor drept „mama desenului animat” sau „tanti cu desenele”, s-a născut chiar de Ziua Îndrăgostiților, pe 14 februarie 1946. Părinții ei, mama originară din Odessa și tatăl din zona Buzăului, i-au văzut încă de timpuriu înclinația pentru cinematografie și film.
Cu toate că a visat să devină astronom, matematica impusă era prea complicată pentru firea ai artistică. Astfel, a intrat pe unul dintre cele șapte locuri disponibile la Teatrologie-Filmologie, în cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică. Ulterior, a fost repartizată la TVR și, odată cu trecerea anilor, a devenit realizatoare de emisiuni de televiziune şi profesor de istorie a filmului la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.
Erau vremuri în care orice provenea din Occident era o raritate și totul trebuia să treacă de rigorile comuniste pentru a fi difuzat. Totuși, când acest lucru se întâmpla, rolele de film se plimbau dintr-un loc în altul. Responsabilă să le transporte de la cinematografe la televiziune, spre a fi difuzate, era chiar Viorica Bucur. Nu i se dădea mașină, astfel că le încărca în sacoșă și mergea cu ele cu tramvaiul, povestea la un moment dat.
Dintre filmele cu desene animate românești sunt memorabile „Mihaela” și „Bălănel și Miaunel”. Înainte de a marca premiera emisiunii de desene animate care a încântat generații întregi, Viorica Bucur s-a ocupat în cadrul TVR inclusiv de genericele unor emisiuni.
La sfârșitul anilor 60, când Televiziunea Română încerca să creeze emisiuni noi, cu care să atragă, s-au născut două dintre producțiile care au intrat în memoria românilor: Teleenciclopedia și Telecinemateca.
Viorica Bucur a ales genericul„Telecinematecii“. Melodia „This is My Song“ din filmul „Contesa din Hong Kong” al lui Charlie Chaplin, care anunța începutul emisiunii. În România, puțini știu azi de unde provine linia melodică originală, însă toată lumea asociază involuntar sunetul cu celebra emisiune.
În 1974, după o vizită a lui Tudor Vornicu la Paris, lua naștere „Gala desenului animat”, care avea să rămână pe post până în 1992. La început emisiunea dura aproximativ o oră, timp în care se difuzau desene animate, inclusiv din suita Disney.
„La TVR exista ciclul de emisiuni de montaj „O oră cu Walt Disney”, dar şi Betty Boop, Porky Pig, Silvester şi Tweety, Pantera Roz, Heckle şi Jackle, Bugs Bunny etc. La ANF am găsit şi un montaj scurt, color, de vreo opt minute, un fel de vorspan (n.r. –trailer) al filmului „Submarinul galben”, dar şi ceva „animaţie de artă ”, obţinută mai ales prin schimburi cu arhivele din ţările socialiste:Trnka, Lenica, Vucotic etc”, declara Viorica Bucur la un moment dat într-un interviu acordat Historia.
Sigur, în 15 ani cât emisiunea a fost pe post, Viorica Bucur s-a lovit și de situații care se află la limita dintre tragedie și comic. Un astfel de moment a fost când s-a dat ordin de a nu mai difuza Popeye Marinarul. Motivul? Olive Oyl semăna prea mult cu Elena Ceaușescu. Viorica Bucur își amintea la un moment dat că Olive semăna „îngrozitor de tare și la gestică și la chip cu Tovarășa”.
Sigur, existau și cereri de a nu mai da desene animate violente, căci începuseră copiii să încerce să zboare pe fereastră precum Tweety, sau chiar să-și dea cu tigăile în cap. În ceea ce privește traducerile din limba engleză, un alt detaliu de menționat este acela că „Merry Christmas” se traducea „La mulți ani”, tot din ordinul comuniștilor. Se ajungea astfel la situații comice în care sărbătoriților li se ura „Merry Christmas” (n.r. Crăciun fericit), căci oamenii credeau că înseamnă „La mulți ani”.
Nu în ultimul rând, emisiunea a trecut și prin perioada în care conducătorul Televiziunii de la vremea respectivă, Dumitru Popescu „Dumnezeu” ordona să se taie animalele din desenele animate, căci nu îi plăceau. Sigur, se ajungea la situații absurde, căci mai toate desenele aveau animale în ele.
În 1985-1986, când Televiziunea Română a început să transmită în culori, Viorica Bucur a avut parte de o provocare. După ce a muncit pentru a transmite „Gala desenului animat” în culori, Ceaușescu a dat ordin să se revină la alb-negru. Decizia are în spate o altă situație comică. În momentul în care Ceaușescu s-a privit color la televizor, nu i-a plăcut că avea pete pe față.
Cei din jurul lui nu i-au zis, desigur, ca petele sunt „de la el”, ci au dat vina pe Televiziunea Română, despre care au spus că nu e în stare să transmită color. S-a revenit astfel, o perioadă, la varianta alb-negru, mai povestea Viorica Bucur.
În 1992, emisiunea care bucurase atâtea generații de copii, s-a încheiat, după 18 ani de la lansare. Viorica Bucur și-a continuat cariera de profesor, iar în 2006 a fondat, împreună cu Mădălina Rosca și Alma Cazacu, asociația socio-culturală Make a Point, cu care au realizat zeci de proiecte care vizau în primul rând facilitarea accesului la cultură acolo unde el este limitat sau îngrădit.
Viorica Bucur a fost membră a FIPRESCI (Federația Internațională a Presei Cinematografice) și a Uniunii Cineaștilor din România, iar în 2007 a primit premiul pentru activitate publicistică „Ion Cantacuzino”.
În august 2011, Viorica Bucur s-a stins din viață la 65 de ani, în urma unui cancer pancreatic galopant. A fost înmormântată la Mănăstirea Cernica. La momentul acela, generații întregi au plâns-o.
„Am crescut și eu și mi-au crescut și copiii cu emisiunile ei abundând de desene animate. Erau dintre puținele raze ce ne încălzeau sufletele în zilele terne și reci ale dictaturii. „Gala desenului animat” au apucat-o câteva generații, fiindcă s-a întins în perioada 1974-1992. Eu mi-am trăit adolescența cu „Istoria filmului”, iar gustul pentru vizionarea unor anumite pelicule i-l datorez și doamnei Viorica Bucur”, scria, la acel moment, Simona Ionescu, redactor șef Evenimentul Zilei și Rețete și Vedete.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook