Simona Ionescu / Redactor Șef
Nici nu am fi aflat că a împlinit 47 de ani, pe 11 noiembrie, dacă nu ar fi avut un frate celebru în România. Este celebru în lume, după ce a cântat peste tot, de la Londra, New York, Paris, Berlin, până la Tokyo.
Marius Brenciu este un nume care pare cunoscut, dar, din păcate pentru noi, nu este așa. El este un mare și discret tenor de talie internațională, pe când fratele său, Horia Brenciu este o mare vedetă aici, în România.
”Într-o lume deznădăjduită, familia reprezintă adevarata ancoră pentru sufletele noastre. De aceea, vreau să vă vorbesc puțin despre Marius Brenciu, fratele meu. S-a născut azi (n.r. 11 noiembrie), cu 47 ani în urmă. Lui îi datorez faptul că am studiat pian și apoi canto și tot lui îi creditez admirația mea pentru operă și operetă. Marius este tenor, fiind o voce cunoscută în multe colțuri ale lumii. Detestă când vorbesc despre el. Am pus asta, de fiecare dată, pe seama modestiei lui exacerbate. Mau, te iubesc! La mulți ani frumoși și sănătoși, oriunde ai fi”, a scris Horia Brenciu.
Întrebat în urmă cu ceva timp despre relația cu fratele său, cel ce i-a insuflat pasiunea pentru muzică, Horia Brenciu (48 de ani) a dat un răspuns incredibil. ”Avem o relație de frați însă, sincer, nu știu unde este acum exact. Știu că la Bruxelles. Este cam tot ce știu despre el acum. A avut câteva premiere pe scenele internaţionale, de la Metropolitan, până în Europa şi sper să îi meargă bine, oriunde s-ar afla!”. Ultima dată când cei doi frați s-au întâlnit a fost la înmormântarea tatălui lor, în 2016.
Marius Brenciu a plecat din țară împreună cu soția sa, Corina, supărat că ultimele sale apariţii la Bucureşti fuseseră primite cu multă rezervă de cronicari, iar după debutul său la Paris, un cotidian de la noi s-a grăbit să titreze că „Marius Brenciu a fost fluierat la Paris”, ceea ce probabil l-a determinat să plece definitiv din ţară.
Spre deosebire de Horia, Marius Brenciu s-a dovedit întotdeauna un artist discret, nu o vedetă internațională. Spune despre el că este doar un cântăreț profesionist aflat în circuitul internațional, care a cântat cu orchestre filarmonice la și în mari centre culturale din lume: Berlin, Hamburg, Munchen, Geneva, Paris, Lyon, Monte Carlo, Amsterdam, Tokyo, Tel Aviv, New York, San Francisco, Madrid, Roma, Londra.
O singură dată Marius Brenciu a povestit despre el, pentru viva.ro. Deși a mai acordat interviuri, tenorul a vorbit doar despre muzică.
Prima dată a cântat în baie, imitând radioul, iar de la 6 ani a început să studieze pianul. ”Nu a funcționat prea mult, pentru că nu îmi placea să studiez. Și pentru pian e nevoie de studiu serios, nu glumă! În școală, eram cel mai bun din clasă la muzică, de la început, dar nu am luat-o prea în serios”, a povestit Marius Brenciu. Era singurul băiat din corul școlii și nu credea că este prea bun.
”Pe la 12-13 ani, un coleg de clasa mi-a spus: „Asta-seara e «Liliacul» de J. Strauss la teatru. Vrei să vii? Am spus «da» și de atunci nu am mai pierdut nici un spectacol până am plecat la Conservator la București. Cu acel «Liliacul» a început pasiunea pentru operă sau, mai degrabă, pentru orice formă de muzică clasică ce implică vocea umană. La Conservator am fost la clasa profesorului Ionel Voineag. În anii de studiu la București am întâlnit-o pe soprana Mariana Stoica și amprenta ei în tehnica mea vocală a însemnat foarte mult”, spunea Marius Brenciu.
”Apoi, când am câștigat Concursul George Enescu am întâlnit două mari doamne ale cântului: Ileana Cotrubaș și Viorica Cortez. Pot spune ca începutul carierei mele internaționale s-a bazat pe foarte multe sfaturi venite din partea lor. Foarte mult am învățat și cântand pe scenă cu parteneri cu mult mai experimentați decât mine. Nu cred că sunt o vedetă internațională și nici nu-mi plac cuvintele mari. Sunt un cântăreț profesionist aflat în circuitul internațional. Plata? Avionul, hotelul, stresul, aplauzele, invitațiile, nervii, repetițiile, reușitele, nereușitele și cecul de la finalul oricărei apariții”, a mai spus Marius Brenciu pentru viva.ro.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
