Simona Ionescu / Redactor Șef

S-a calculat durata maximă de viață. Cât putem trăi, de fapt

S-a calculat durata maximă de viață. Cât putem trăi, de fapt
Durata vieții umane este o temă care a fost de interes dintotdeauna și care rămâne, în continuare în atenția oamenilor. Cercetătorii încearcă să stabilească cât am putea trăi.

S-a calculat durata maximă de viață. Oamenii ar putea trăi între 120 şi 150 de ani, dar nu mai mult decât această „limită absolută”. aceasta e concluzia unui nou studiu publicat online, la 25 mai, în jurnalul Nature Communications, transmite Live Science.

Studiul a fost realizat de cercetători din cadrul companiei de biotehnologie Gero, din Singapore, de la Roswell Park Comprehensive Cancer Center din Buffalo, New York şi respectiv de la Institutul moscovit Kurchatov.

S-a calculat durata maximă de viață

Oamenii de știință au folosit modele matematice şi au ajuns la concluzia că după acest interval de vârstă, de 120 – 150 de ani, organismul uman îşi pierde complet abilitatea de a se reface după expunerea la factori de stres precum bolile sau accidentările. Pe de altă parte, dacă vor fi dezvoltate terapii pentru a extinde rezistenţa organismului, oamenii ar putea trăi mai mult şi ar putea fi mai sănătoşi, mai spun realizatorii studiului.

Astfel de cercetări „se bazează pe date istorice şi din prezent cu privire la populaţiile de oameni. Sunt supoziţii, dar sunt supoziţii bazate pe date concrete”, a declarat pentru Live Science Judith Campisi, profesor la Buck Institute for Research on Aging din Novato, California.

Globulele din sânge indică durata vieții

Pentru studiul menționat, cercetătorii au analizat volume mari de date din SUA, Marea Britanie şi Rusia, ce au cuprins informaţiile medicale ale unui număr de peste 500.000 de persoane. S-a lucrat pe informațiile furnizate în urma unui simplu test de sânge, disponibil pentru aproape toţi subiecţii cuprinşi în cercetare. Subiecţii au repetat aceste teste de sânge de câteva ori în cursul mai multor luni.

Cercetătorii au analizat raportul dintre două tipuri diferite de globule albe, precum şi variabila dimensiunii globulelor roşii. Dr. Marc J. Kahn, decanul Şcolii de Medicină Kirk Kerkorian arată că, la fel cum părul unei persoane albeşte mai mult pe măsură ce înaintează în vârstă, aceste două variabile se modifică pe măsură ce îmbătrânim.

Ulterior, cercetătorii au apelat la un model matematic pentru a determina aşa-numitul „indicator dinamic al stării organismului” (DOSI) pentru fiecare persoană. Acesta e  un indicator al vârstei biologice. El arată cât de rapid se poate reface o persoană expusă la un factor biologic de stres, cum ar fi o boală sau o accidentare.

„Problema este că, de la un anumit punct al îmbătrânirii, timpul de recuperare devine atât de îndelungat încât ne pierdem rezilienţa”, a declarat Kahn. Pornind de la tendinţele evidenţiate de aceste date, cercetătorii au descoperit că între vârstele de 120 şi 150 de ani rezilienţa dispare complet. În consecință, persoana nu mai poate supravieţui stresului biologic la care este expus organismul.

Au mai existat și alte studii în domeniu

Cercetătorii au evaluat şi datele cu privire la activitatea fizică. Ei au descoperit acelaşi tipar. Tinerii fac mai mulţi paşi zilnic. Pe măsură ce organismul îmbătrâneşte, numărul de paşi scade. Extrapolând de la aceste date, cercetătorii au ajuns la aproximativ aceaşi limită superioară a duratei de viaţă ca în urma evaluărilor pe baza DOSI.

Acesta nu este primul studiu care foloseşte modele matematice pentru a calcula durata maximală a vieţii umane. Jan Vijg, genetician la Albert Einstein College of Medicine, a coordonat un studiu detaliat în 2016 în jurnalul Nature. El a analizat tendinţe în ceea ce priveşte speranţa de viaţă pentru a estima că este improbabil pentru oameni să depăşească vârsta de 125 de ani. Alţi cercetători sunt însă de părere că nu există o limită maximă a duratei de viaţă umane.

Cel mai bogat om din lume. Este peste Bezos, Musk, Gates şi Buffett

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre