Simona Ionescu / Redactor Șef

Alertă OMS. Aloe vera a intrat pe lista produselor care crește riscul de cancer. Dar chiar e periculoasă?

Alertă OMS. Aloe vera a intrat pe lista produselor care crește riscul de cancer. Dar chiar e periculoasă?
O nouă alertă despre ceva care ar fi nesănătos pentru organism. Aloe vera, extractul de plante omniprezent adăugat la produsele de îngrijire a pielii de zi cu zi, suplimente și chiar ape de gură și paste de dinți, se află pe lista OMS a "posibililor" agenți cancerigeni.

La începutul acestei luni, am avut o știre despre aspartam – înlocuitorul de zahăr găsit în Coca-Cola dietetică. Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a anunțat că aspartamul a fost adăugat pe lista cu peste 300 de substanțe care „posibil” cauzează cancer.

OMS a subliniat că îndulcitorul, găsit și într-o gamă largă de alimente, este încă sigur de utilizat. Ca să devină periculos, un adult ar trebui să consume între 9 și 14 cutii de Cola dietetică pe zi pentru a depăși limitele recomandate. Chiar și atunci, spune OMS, trebuie să știm că aceste riscuri s-au bazat pe „dovezi științifice limitate”, care includ cercetări pe animale vechi de zeci de ani.

Oamenii de știință au reacționat imediat. Ei au afirmat că rezultatele acestor studii, care au implicat hrănirea forțată a șobolanilor de laborator cu cantități mari de aspartam, au fost contestate pe scară largă.

Alții au încercat să asigure publicul că nu există motive de panică: la urma urmei, pe aceeași listă de „posibili” cancerigeni se află aloe vera – extractul de plante omniprezent adăugat la produsele de îngrijire a pielii de zi cu zi, suplimente și chiar ape de gură și paste de dinți.

Această afirmație, ce s-a dorit liniștitoare, a suscitat însă reacții de îngrijorare. Mai ales că există pe piață siropuri pe bază de aloe vera care se utilizează de mulți pacienți, tocmai pentru combaterea cancerului. Oamenii au început să se întrebe: care sunt „riscurile” aloe vera – și dacă ar trebui să fim îngrijorați că se află pe o listă de „posibili” cancerigeni? Răspunsul scurt este Nu, potrivit experților în toxicologie.

Ce parte din planta aloe vera ar fi „otrăvitoare”

Planta de aloe vera asemănătoare cactusului a fost folosită de secole în medicina tradițională, grecii și romanii antici aplicând pulpa interioară translucidă pe răni.

Astăzi, extractul de aloe vera și-a făcut loc în aproape orice fel de produs de îngrijire a pielii – de la geluri și creme hidratante pentru ameliorarea arsurilor solare la șampoane, săpunuri și chiar deodorante.

Piața globală a extractelor de aloe vera lucrează aproximativ 1,2 miliarde de lire sterline – cererea crescând în fiecare an, scrie Daily Mail.

Există unele dovezi că o componentă specifică a aloe – seva lichidă galbenă găsită în interiorul frunzelor, între partea exterioară și pulpa interioară, cunoscută sub numele de latex de aloe vera – ar putea provoca probleme dacă este consumată.

Ce au relevat studiile pe șobolani

În 2013, cercetătorii care studiază efectele toxice ale aloe vera au dat șobolanilor apă care conține diferite concentrații de „extract de frunze întregi de aloe vera”, care conține latex de aloe vera, timp de doi ani. După doi ani, unii dintre șobolanii hrăniți cu concentrații mai mari au dezvoltat o tumoare intestinală rară. Animalele hrănite cu concentrații mai mici de lichid de aloe vera nu au dezvoltat aceste tumori.

În lumina constatărilor din 2013, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a emis un avertisment, sfătuind împotriva „utilizării și consumului pe termen lung (de suplimente care conțin antrachinonă) la doze mari, din cauza potențialelor probleme de siguranță”.

Interesant, același studiu a constatat că șoarecii hrăniți cu aceeași apă nu au dezvoltat tumorile. Prof. Boobis spune: „Nu există dovezi ale unui efect dăunător la om – dar studiile pe care le avem înseamnă că riscul nu poate fi exclus și de aceea se află pe lista „posibilă”.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre