Cea mai mică inimă artificială din lume este un proiect românesc. Iașul își consolidează prezența pe harta internațională a cercetării medicale printr-un proiect care îmbină ingineria, medicina și tehnologia de vârf. Echipa MAVIS, formată în jurul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, lucrează la BabyHeart, o inimă artificială de dimensiuni reduse, proiectată pentru a răspunde unei nevoi medicale majore: susținerea funcției cardiace la copiii cu afecțiuni severe.
Prezentat drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte de miniaturizare a unei inimi artificiale, BabyHeart a atras atenția specialiștilor internaționali și a obținut deja distincții la competiții din Japonia și Statele Unite. Dincolo de premiile câștigate, miza proiectului este dezvoltarea unei tehnologii care ar putea contribui, în viitor, la extinderea opțiunilor terapeutice pentru pacienții pediatrici.
BabyHeart, proiectul ieșean care urmărește să schimbe viitorul inimilor artificiale
Dezvoltarea unei inimi artificiale pentru copii presupune provocări tehnice considerabile. Un asemenea dispozitiv trebuie să fie suficient de mic pentru a putea fi adaptat anatomiei unui pacient pediatric, dar și suficient de performant pentru a asigura funcția de pompare necesară organismului.
Acesta este obiectivul echipei MAVIS: realizarea unei soluții complet implantabile, miniaturizate și adaptate nevoilor copiilor care suferă de insuficiență cardiacă avansată.
Proiectul BabyHeart urmărește integrarea mai multor componente tehnologice într-un sistem compact, de la mecanismul de pompare până la controlul electronic și alimentarea cu energie. Miniaturizarea nu reprezintă doar o provocare de proiectare, ci o condiție esențială pentru ca o astfel de tehnologie să poată fi adaptată pacienților de vârste mici.
De ce este atât de importantă o inimă artificială destinată copiilor
Insuficiența cardiacă avansată poate afecta profund viața copiilor și a familiilor acestora. În cazurile severe, tratamentele disponibile pot să nu ofere suficient sprijin funcției inimii, iar accesul la soluții specializate devine esențial.
Dispozitivele de asistare ventriculară și inimile artificiale pot avea un rol important în managementul anumitor forme de insuficiență cardiacă. Însă adaptarea lor la pacienții pediatrici este dificilă, deoarece dimensiunile corpului, necesarul circulator și particularitățile anatomice se schimbă odată cu dezvoltarea copilului.
O tehnologie precum BabyHeart urmărește să răspundă tocmai acestei provocări. Un dispozitiv mai compact, proiectat special pentru pacienții pediatrici, ar putea deschide perspective pentru soluții terapeutice mai bine adaptate acestei categorii de pacienți.
Este însă important de subliniat că un prototip aflat în dezvoltare nu reprezintă încă o alternativă clinică disponibilă. Eficiența, siguranța, fiabilitatea și compatibilitatea biologică trebuie demonstrate prin etape riguroase de testare.
Premii în Japonia și SUA: recunoaștere pentru inovația medicală de la Iași
Parcursul internațional al echipei MAVIS a contribuit la promovarea proiectului în comunitatea dedicată dezvoltării tehnologiilor cardiace.
În 2023, echipa a fost premiată la competiția HeartHackathon, în cadrul finalei organizate la Dallas, în Statele Unite. În noiembrie 2024, MAVIS a obținut pentru al doilea an consecutiv distincția „The Most Advanced Design”, la ediția desfășurată la Utsunomiya, Japonia.
În 2025, BabyHeart a fost prezentat și la Expo Osaka, în Japonia, într-un context dedicat tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. Participarea a contribuit la vizibilitatea unei inițiative românești care urmărește să transforme cercetarea universitară într-o tehnologie cu potențial medical concret.
Cum funcționează cea mai mică inimă artificială
Unul dintre elementele urmărite în proiect este realizarea unei inimi artificiale complet implantabile, care să integreze mecanismul de pompare și sistemele necesare controlului funcționării.
Dezvoltarea include cercetări asupra componentelor de pompare, simulări pentru evaluarea compatibilității anatomice și soluții de alimentare transcutanată cu energie, adică transferul energiei prin țesuturi, fără a presupune în mod necesar o conexiune electrică permanentă care să traverseze pielea.
Integrarea acestor funcții într-un dispozitiv de dimensiuni foarte mici reprezintă una dintre principalele dificultăți inginerești ale proiectului.
Pentru o eventuală utilizare medicală, sistemul trebuie să îndeplinească cerințe stricte privind fiabilitatea mecanică, controlul debitului sanguin, siguranța componentelor și funcționarea pe termen lung. În plus, interacțiunea cu sângele și țesuturile organismului trebuie evaluată atent, pentru a limita riscurile asociate utilizării unui dispozitiv implantabil. Prin urmare, fiecare etapă de testare are un rol decisiv în transformarea prototipului într-o posibilă soluție medicală.
În ce stadiu se află proiectul BabyHeart
Dezvoltarea unei inimi artificiale presupune un traseu lung, de la proiectarea inițială și testele de laborator până la studiile preclinice și, dacă rezultatele permit, evaluarea clinică.
Informațiile publicate despre proiect au descris teste funcționale și cercetări in vitro, precum și pregătirea etapelor de validare preclinică. Acestea urmăresc să evalueze comportamentul componentelor în condiții controlate și să identifice eventualele probleme înaintea testării în organisme vii.
Etapa preclinică este esențială pentru analiza siguranței și a performanței înaintea oricărei eventuale testări clinice. Ulterior, utilizarea la oameni ar necesita parcurgerea procedurilor de autorizare și evaluare prevăzute de reglementările aplicabile dispozitivelor medicale.
Potențialul proiectului depășește granițele Iașului. Dacă dezvoltarea tehnică va fi urmată de rezultate preclinice favorabile, de validarea siguranței și de obținerea aprobărilor necesare, BabyHeart ar putea contribui la apariția unei noi direcții de cercetare și dezvoltare medicală în România.
Foto: Vestea Iașiului
Citește și: Experimentul care putea ucide pacientul. Momentul în care doi medici români au oprit o inimă
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
