Boala Alzheimer este una dintre marile provocări medicale ale unei populații care îmbătrânește, iar cercetările din ultimii ani arată că sănătatea creierului nu depinde doar de vârstă și de moștenirea genetică. Alimentația poate avea, la rândul ei, un rol important.
Cercetătorii trag un semnal de alarmă, arătând că nu doar vârsta și genele contează în declanșarea Alzheimer, ci există și 5 grupe de alimente favorizează boala.
Unele categorii de alimente și băuturi au fost asociate în studii cu un risc mai mare de Alzheimer sau de demență vasculară, în timp ce o dietă bogată în alimente integrale este asociată cu rezultate mai favorabile pentru sănătatea cerebrală.
În paralel cu cercetările despre dietă, oamenii de știință încearcă să înțeleagă de ce anumite persoane sunt mai vulnerabile la Alzheimer. Noi studii asupra genei APOE4, unul dintre cei mai importanți factori genetici de risc pentru boală, indică mecanisme care implică vasele de sânge ale creierului, colesterolul și capacitatea celulelor de a elimina proteinele anormale.
Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă și cea mai frecventă cauză de demență.
Carnea procesată: mezelurile, cârnații, baconul și produsele tip deli
Baconul, cârnații, hot-dogii și alte tipuri de carne procesată sunt printre alimentele care au atras atenția cercetătorilor în studiile privind sănătatea creierului. Un studiu citat în materialele recente despre alimentație și demență a asociat consumul zilnic de aproximativ 25 de grame de carne procesată cu un risc mai mare de demență de orice cauză și de boală Alzheimer.
Asta nu înseamnă că o porție ocazională de mezeluri determină apariția bolii. Cercetările analizează, în general, tiparele alimentare și consumul repetat pe perioade lungi. Una dintre explicațiile investigate este compoziția acestor produse. Carnea procesată poate avea cantități importante de sodiu și grăsimi saturate, iar consumul ridicat al unor astfel de alimente poate contribui la factori metabolici și cardiovasculari care afectează, la rândul lor, sănătatea creierului.
Salamul și alte produse din carne procesate aunt pe „lista neagră” a cercetătorilor bolii Alzheimer Foto: Arhiva RV
Interesant este că rezultatele nu înseamnă neapărat că toate tipurile de carne trebuie eliminate din alimentație. Diferența dintre carnea procesată și cea neprocesată este importantă.
Băuturile îndulcite cu zahăr
Sucurile carbogazoase, ceaiurile îndulcite, băuturile energizante și alte produse cu adaos important de zahăr sunt o altă categorie urmărită de cercetători.
O analiză publicată în 2025 a raportat o asociere între consumul mai mare de băuturi îndulcite cu zahăr și un risc mai ridicat de Alzheimer. Unele cercetări au analizat separat și băuturile îndulcite cu compuși artificiali, concluzia fiind că sunt la fel de periculoase.
Băuturile carbogazoase, cu zahăr sau îndulcitori artificiali sunt la fel de periculoase Foto: Arhiva RV
Un posibil mecanism este legătura dintre consumul excesiv de zahăr, metabolism, greutate corporală, rezistența la insulină și sănătatea vaselor de sânge. Toate acestea sunt relevante pentru creier. Creierul consumă o cantitate importantă de energie, iar funcționarea sa depinde de un sistem vascular sănătos și de un metabolism bine reglat.
Practic, apa, cafeaua fără zahăr sau ceaiul neîndulcit pot înlocui o parte dintre băuturile cu zahăr adăugat, pentru o viață sănătoasă.
Peștele prăjit și alimentele ultraprocesate
Peștele este cunoscut pentru aportul de acizi grași omega-3, însă modul de preparare poate schimba profilul nutrițional al mesei. O analiză din 2024 privind factorii alimentari asociați cu demența vasculară a identificat consumul de pește prăjit în ulei printre elementele asociate cu un risc mai mare de Alzheimer în anumite grupuri analizate.
Demența vasculară apare atunci când vasele de sânge nu mai asigură creierului fluxul necesar de sânge și oxigen. De aceea, sănătatea cardiovasculară este strâns legată de sănătatea cerebrală.
Aceeași zonă de cercetare a acordat atenție și alimentelor ultraprocesate, în special atunci când acestea ocupă o parte importantă din alimentație.
În schimb, un consum mai mare de fructe și legume și un model alimentar bazat mai mult pe alimente vegetale au fost asociate în unele cercetări cu un risc mai mic de demență vasculară.
Practic, nu peștele în sine este problema. Diferența poate fi făcută de modul de preparare. Peștele la cuptor, la grătar sau gătit la abur este o alternativă la variantele prăjite în ulei încins.
Carbohidrații rafinați: pâinea albă, pastele și produsele de patiserie
Pâinea albă, pastele din făină rafinată, produsele de patiserie și anumite cereale foarte procesate pot determina creșteri mai rapide ale glicemiei decât alimentele bogate în fibre. Cercetările au urmărit în ultimii ani legătura dintre alimentația cu încărcătură glicemică ridicată, sănătatea metabolică și riscul de declin cognitiv.
Problema nu este că organismul nu are nevoie de carbohidrați. Creierul folosește glucoza drept una dintre principalele sale surse de energie. Contează însă calitatea carbohidraților.
Alături de pâinea albă, produsele de patiserie sunt problematice Foto: Arhiva RV
Cerealele integrale, leguminoasele, fructele și legumele furnizează și fibre, vitamine și alți compuși bioactivi. Înlocuirea unei părți din carbohidrații rafinați cu aceste alimente poate contribui la un profil metabolic mai favorabil.
Pâinea integrală, ovăzul, fasolea, lintea și alte cereale integrale pot fi alternative mai bogate în fibre la produsele din făină foarte rafinată care, e dovedit științific, îmbolnăvesc corpul.
Alimentele bogate în grăsimi saturate
Grăsimile saturate se găsesc în cantități importante în anumite tipuri de carne grasă, unt, unele produse lactate integrale, produse de patiserie și alimente prăjite. Unele studii au observat o asociere între un consum mai mare de grăsimi saturate și un risc crescut de Alzheimer. O cercetare citată frecvent în acest context a raportat că fiecare creștere de numai aproximativ 4 grame pe zi a consumului de grăsimi saturate era asociată cu o creștere a riscului de Alzheimer. Mecanisme investigate includ efectele asupra sănătății cardiovasculare, inflamației și metabolismului cerebral.
Nu există o „dietă anti-demență” care să garanteze protecția
Unul dintre cele mai importante lucruri de reținut este că alzheimer și demența apar ca doar rezultat al unei alimentații nesănătoase, care se bazează mai ales pe cele cinci tipuri de alimente prezentate mai sus. În practică, contează mai mult întregul model alimentar decât eliminarea unui singur ingredient.
În plus, vârsta rămâne principalul factor de risc pentru demență, iar genetica poate influența semnificativ susceptibilitatea individuală. Hipertensiunea, diabetul, obezitatea, sedentarismul și alți factori cardiovasculari sunt, de asemenea, relevanți.
Tocmai de aceea, cercetătorii acordă tot mai multă atenție tiparului alimentar general, nu unui singur produs. Un model alimentar bazat pe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci și alte alimente minim procesate este diferit, din punct de vedere nutrițional, de o dietă dominată de mezeluri, băuturi îndulcite, produse de patiserie și alimente ultraprocesate.
Iar aici intervine gena APOE4
În timp ce studiile despre alimentație încearcă să identifice factorii modificabili, alte cercetări caută să explice de ce unele creiere sunt mai vulnerabile decât altele. APOE4 este una dintre cele mai cunoscute variante genetice asociate cu un risc crescut de boală Alzheimer.
Dar APOE4 nu înseamnă că o persoană va dezvolta inevitabil Alzheimer. Două noi studii realizate de cercetători de la Mount Sinai, publicate în revistele importante de mediciă la nivel mondial (Cell și Cell Stem Cell), au investigat mecanisme biologice prin care APOE4 poate afecta creierul.
Rezultatele deschid o direcție diferită: cercetătorii nu se uită doar la acumularea de proteine în creier, ci și la modul în care funcționează vasele cerebrale și celulele care întrețin țesutul nervos.
Cum poate afecta APOE4 vasele de sânge ale creierului
Unul dintre studii s-a concentrat asupra pericitelor, celule care contribuie la stabilitatea vaselor mici de sânge și la menținerea barierei hematoencefalice. În modelele analizate de cercetători, APOE4 a fost asociat cu modificări ale acestor celule. Pericitele au căpătat caracteristici asemănătoare unor celule implicate în formarea țesutului cicatricial, iar procesul a fost asociat cu modificări ale vaselor și cu acumularea de amiloid în jurul acestora.
Cercetătorii au identificat implicarea căii de semnalizare TGF-β. Atunci când această cale a fost blocată în experimente, unele dintre modificările observate au fost reduse, inclusiv fibroza vasculară și acumularea de amiloid în modelele experimentale. Rezultatul este important pentru cercetare, dar nu trebuie confundat cu existența unui tratament disponibil pentru pacienții cu Alzheimer.
Colesterolul și „sistemul de curățare” al celulelor
Al doilea studiu a folosit un model tridimensional de țesut cerebral uman, numit „miBrain”, obținut din celule stem. Cercetătorii au analizat în special astrocitele, celule care îndeplinesc numeroase funcții de susținere și protecție în creier.
În modelele cu APOE4, oamenii de știință au observat acumularea colesterolului în astrocite. Această modificare a afectat funcționarea lizozomilor, structuri celulare care participă la degradarea și eliminarea unor materiale de care celula nu mai are nevoie. Un efect observat în experimente a fost reducerea capacității astrocitelor de a elimina eficient alfa-sinucleina. Acumularea anormală a acestei proteine este asociată în special cu boala Parkinson și demența cu corpi Lewy. Este o piesă suplimentară dintr-un puzzle mult mai complex.
Ce legătură există între alimentație și aceste descoperiri?
Nu există, în acest moment, o demonstrație că eliminarea celor cinci categorii de alimente prezentate mai sus poate împiedica apariția Alzheimerului.
Legătura este mai subtilă, dar fermă. Cercetătorii trag un semnal de alarmă și arată fără dubiu că alimentația poate influența factori precum greutatea corporală, glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și sănătatea vaselor de sânge. Aceștia, la rândul lor, sunt importanți pentru funcționarea creierului și pot favoriza apariția Alzheimer și declanșarea demenței.
În același timp, cercetarea asupra APOE4 arată că biologia bolii implică mai multe sisteme: vase de sânge, metabolismul colesterolului, celule gliale, lizozomi și mecanismele de eliminare a proteinelor. Cu alte cuvinte, Alzheimerul nu este o boală cu o singură cauză și nici o problemă care poate fi rezolvată printr-un singur aliment „minune”, însă toate aceste descoperiri ajută la înțelegerea ei și la găsirea, pe viitor, a tratamentului.
Ce poate face concret o persoană care vrea să se ferească de Alzheimer
În locul unei liste rigide de alimente „interzise”, cercetătorii pun tot mai mult accentul pe un model alimentar general sănătos. Câteva schimbări rezonabile sunt: reducerea consumului frecvent de carne procesată; limitarea băuturilor cu zahăr adăugat; alegerea mai des a alimentelor minim procesate; înlocuirea unei părți din cerealele rafinate cu cereale integrale; limitarea excesului de grăsimi saturate; consumul regulat de legume, fructe, leguminoase și nuci; alegerea peștelui preparat la cuptor, la grătar sau la abur în locul celui prăjit; menținerea unei alimentații care susține și sănătatea cardiovasculară.
Ce știm și ce nu știm încă despre Alzheimer și demență
Cercetarea actuală conturează o imagine din ce în ce mai complexă. Știm că înaintarea în vârstă este principalul factor de risc pentru demență și că există factori genetici și vasculari importanți. Știm că anumite tipare alimentare și metabolice sunt asociate cu sănătatea creierului și cu riscul de Alzheimer și demență. Mai știm că gena APOE4 poate influența mai multe procese biologice din creier, inclusiv funcționarea vaselor și metabolismul colesterolului.
Nu știm încă dacă toate aceste mecanisme pot fi modificate în siguranță la oameni astfel încât evoluția bolii să fie prevenită sau încetinită. Tocmai aici se află miza cercetărilor actuale: nu doar identificarea factorilor de risc, ci descoperirea mecanismelor care leagă metabolismul, vasele de sânge, inflamația și funcționarea celulelor de apariția bolilor neurodegenerative. Iar până când aceste mecanisme vor fi pe deplin înțelese, una dintre cele mai accesibile strategii rămâne aceeași: o alimentație echilibrată, cât mai puțin procesată, combinată cu un stil de viață care protejează sănătatea cardiovasculară și metabolică.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
