Simona Ionescu / Redactor Șef
Noile cercetări sugerează că medicii și-au îmbunătățit capacitatea de a diagnostica autismul, în special în rândul copiilor cu un IQ mediu sau peste medie. Dar acest lucru nu explică pe deplin tendința care arată că numărul cazurilor pur și simplu s-a triplat. Rata autismului s-a triplat în rândul copiilor din zona metropolitană din New York și New Jersey între 2000 și 2016, potrivit unui studiu publicat joi în revista Pediatrics.
Autorii, o echipă de la Universitatea Rutgers, au calculat această tendință analizând estimările Centrelor pentru Controlul (CDC) și Prevenirea Bolilor cu privire la numărul de copii care au fost identificați ca având tulburări din spectrul autist până la vârsta de 8 ani. Deși nu există niciun test medical pentru autism, CDC a înființat o rețea de 17 site-uri naționale care estimează ratele de autism pe baza unei combinații de diagnostice medicale oficiale și de înregistrări de la școli și furnizori de servicii medicale.
La nivel național, creșterea ratelor de autism a fost similară cu tendința din New York și New Jersey, potrivit unui raport CDC din 2021. Unul din 54 de copii a fost diagnosticat cu autism până la vârsta de 8 ani în 2016, comparativ cu 1 din 150 în 2000.
Progresele în ceea ce privește capacitățile de diagnosticare și o mai mare înțelegere și conștientizare a tulburărilor din spectrul autist par să fie în mare măsură la originea acestei creșteri, au declarat cercetătorii de la Rutgers. Dar, probabil, există mai mult în această poveste: Factorii genetici, și poate și unii de mediu, ar putea, de asemenea, să contribuie la această tendință, arată NBCNews.com.
Nu se știe încă exact care sunt acești alți factori, dar cercetătorii susțin că autismul nu are nimic de-a face cu vaccinurile. „Știm cu siguranță, de atâția ani, că vaccinurile nu provoacă autismul, a declarat Santhosh Girirajan, profesor asociat la Pennsylvania State University, care studiază fundamentele genetice ale tulburărilor de neurodezvoltare și care nu a fost implicat în noul studiu. Pe de altă parte, ceea ce nu știm cu adevărat este: Care sunt factorii de mediu reali, clari, pe care ar trebui să îi evitați?”.
Studiul Rutgers a constatat că, în New York și New Jersey, ponderea copiilor de 8 ani diagnosticați cu autism care nu au dizabilități intelectuale a crescut mai mult decât ponderea celor care au – o creștere de cinci ori din 2000 până în 2016, comparativ cu o creștere de două ori.
Noul studiu a constatat, de asemenea, că, deși disparitățile rasiale în ceea ce privește diagnosticarea autismului s-au redus, ele persistă. Din punct de vedere istoric, copiii de culoare și hispanici au fost diagnosticați cu autism la rate mai mici decât copiii albi.
Girirajan a mai spus că factorii de mediu, cum ar fi expunerea la poluarea aerului, probabil nu sunt contribuitori semnificativi, dar ar putea agrava riscurile genetice subiacente. Un studiu din 2021 a sugerat că infecțiile virale din copilărie ar putea fi, de asemenea, un factor de risc pentru autism la băieți, în timp ce alte studii au sugerat asocieri între autism și deficiențele de vitamina D, inflamația intestinală și expunerea la substanțe chimice toxice. „Acestea sunt concepte noi, emergente, a spus Girirajan. Nu avem dovezi solide că acestea cauzează într-adevăr autismul”.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
