Medicii antici știau că bolile mintale pot fi tratate și prevenite. Cum își tratau pacienții

Problemele de sănătate mintală precum depresia erau familiare oamenilor din lumea antică. Homer, poetul faimos pentru Iliada și Odiseea, care a trăit în jurul secolului al VIII-lea î.Hr., se pare că a murit după ce s-a epuizat din cauza depresiei. Ce soluții aveau medicii antici pentru pacienții suferinzi de boli mintale.  

Obiceiurile oamenilor sunt principalii determinanți ai sănătății

Încă de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., medicii greci antici au recunoscut că sănătatea noastră depinde parțial de starea gândurilor noastre.

În „Epidemiile”, un text medical scris în jurul anului 400 î.Hr., un medic anonim scria că obiceiurile privind gândirea (precum și stilul nostru de viață, îmbrăcămintea și locuința, activitatea fizică și sexul) sunt principalii determinanți ai sănătății.

Și tot în „Epidemiile”, un medic anonim l-a descris pe unul dintre pacienții săi, Parmeniscus, a cărui stare mentală a devenit atât de proastă încât a ajuns să delireze și, în cele din urmă, să nu mai poată vorbi. A stat în pat timp de 14 zile înainte de a fi vindecat, dar nu se spune cum s-a reușit acest lucru.

Gândirea este una dintre cauzele care aduc sănătate sau boală, a spus celebrul medic Galen

Mai târziu, faimosul medic Galen din Pergamum (129-216 d.Hr.) a observat că oamenii se îmbolnăvesc adesea din cauza unei stări mentale proaste. Galen a descris, de asemenea și cum s-au îmbolnăvit unii dintre pacienții săi. Un bărbat, de exemplu, a dezvoltat febră care a ținut mult timp după ce a pierdut bani. Ulterior, a căzut „într-un delir” și a rămas în această stare până a murit.

Bolile mintale pot fi prevenite și tratate

În lumea antică, oamenii aveau multe modalități diferite de a preveni sau trata bolile mintale. Filosoful Aristippus, care a trăit în secolul al V-lea î.Hr., obișnuia să îi sfătuiască pe oameni să se concentreze asupra prezentului pentru a evita tulburările mentale.

Filozoful Clinias, care a trăit în secolul al IV-lea î.Hr., spunea că, de fiecare dată când se enerva, se ducea și cânta muzică la lira sa pentru a se calma. Medicii aveau propriile abordări în tratarea problemelor de sănătate mintală, iar mulți recomandau pacienților să își schimbe stilul de viață pentru a-și regla starea psihică.

Aceștia îi sfătuiau pe oameni să urmeze un nou regim de exerciții fizice, să adopte o dietă diferită, să călătorească pe mare, să asculte prelegeri ale filozofilor, să joace jocuri (cum ar fi jocul de dame) și să facă exerciții mentale echivalente cu dezlegarea cuvintelor încrucișate sau sudoku moderne.

Diete pentru suferinzii de boli mintale

Medicul Caelius Aurelianus din secolul al V-lea d.Hr. credea că pacienții care sufereau de boli psihice puteau include în dietă fructe și vin. Alți doctori îi sfătuiau pe pacienți să administreze medicamente pe bază de plante.

De exemplu, planta hellebore era administrată persoanelor care sufereau de paranoia. Dar aveu grijă la dozaj, pentru că aceasta putea fi periculoasă, putând induce spasme toxice. Alți medici, precum Galen, aveau o părere ușor diferită. El credea că problemele mentale sunt cauzate de o idee care a pus stăpânire pe minte.

Aceste credea că cel mai bine este să devieze gândurile pacienților săi de la aceste idei false, punându-i să se gândească la alte idei și emoții noi. „Eu pun în inimile altora teama de a pierde bani, intrigi politice, de a bea otravă sau alte asemenea lucruri pentru a le devia gândurile către aceste lucruri […]

La alții trebuie stârnită indignarea față de o nedreptate, dragostea de rivalitate și dorința de a-i învinge pe alții, în funcție de interesul fiecăruia”, a spus celebrul medic.

Sursă foto: www.sciencealert.com