Noua variantă Covid, Pirola, umple spitalele din lume și poate ajunge în orice moment și în țara noastră, unde încă se manifestă varianta precedentă, Eris. Medicii și cercetătorii încearcă să îi dea de cap. Câteva dintre mutațiile Pirola au funcții necunoscute, dar se crede că altele ajută virusul să eludeze sistemul imunitar, arată Daily Mail.
Saltul genetic „este aproximativ de aceeași magnitudine”, la fel cu cel observat între varianta inițială Omicron și varianta Delta, au declarat miercuri Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) din SUA. În timp ce specialiștii cercetează noul Covid, iată simptomele la care ar trebui să fiți atenți în cazul în care credeți că răceala vă dă târcoale. Aceasta ar putea fi mai degrabă Pirola.
Nas care curge și strănuturi
Un studiu din 2022 publicat în revista Nature a constatat că strămoșul Pirola BA.2 a fost „cel mai notabil” asociat cu simptome „asemănătoare răcelii și gripei”. Cercetarea, care a monitorizat răspândirea și manifestarea clinică a Covid în rândul a peste 1,5 milioane de adulți din Anglia din mai 2020 până în martie 2022, a constatat, de asemenea, că BA.2 a fost „asociat pozitiv” cu un nas care curge.
Profesorul Lawrence Young, un virusolog de la Universitatea Warwick, a declarat pentru MailOnline: „O combinație de modificări ale virusului și imunitatea indusă de infecția anterioară și de vaccinare a modificat simptomele asociate cu Covid în ultimii trei ani. Acum seamănă mult mai mult cu o răceală decât atunci când am experimentat prima dată Covid. Asta nu înseamnă că cei care sunt mai vulnerabili din cauza unor afecțiuni subiacente nu vor suferi simptome mai severe dacă sunt infectați cu BA.2.86”.
Un studiu realizat în 2023 de oamenii de știință din Japonia a constatat, de asemenea, că „secrețiile nazale și flegma” sunt mai frecvente în rândul celor infectați cu varianta BA.2, comparativ cu BA.5. Scriind în The Lancet Infectious Diseases, ei au spus că secrețiile nazale au fost al doilea cel mai frecvent simptom raportat. Ideea e că niciuna dintre acestea nu erau semnele clasice ale virusului la am fost avertizați inițial să fim atenți.
Dureri de cap
Medicul Nancy Crum, specialist în boli infecțioase la Avita Health System din Ohio și membru al Asociației Americane de Medicină, a declarat anul trecut că printre simptomele BA.2 se numără și dureri de cap, precum și greață sau vărsături. Pacienții infectați cu variante mai noi, inclusiv BA.2, prezentau „mult mai puțin” semne tipice, precum pierderea gustului sau a mirosului.
Studiul Zoe COVID Symptom a permis ca sute de mii de persoane să își raporteze singure simptomele prin intermediul aplicațiilor pentru smartphone. Unul dintre cofondatorii aplicațiilor, Tim Spector, profesor de epidemiologie genetică la King’s College London, a declarat că, pe baza datelor Zoe, curgerea nasului este în continuare cel mai frecvent simptom al Omicronului, urmat de semne care includ dureri de cap.
Oboseală cronică
Oboseala sau faptul că nu dormi suficient este un alt simptom cheie asociat frecvent cu varianta BA.2. Profesorul David Strain, lector clinician principal la Facultatea de Medicină a Universității din Exeter, a declarat că acest lucru se datorează „componentei vasculare” a tulpinii. El a adăugat: „Somnul ne odihnitor – practic, pacienții se trezeau și se simțeau epuizați ca și cum nu s-ar fi odihnit, ca și cum nu ar fi dormit deloc”.
Dureri de gât
Un alt semn frecvent asociat variantei BA.2 a fost durerea în gât. Profesorul Strain a declarat: „Subvariantele Omicron BA.1 și BA.2 păreau să migreze de la infectarea în principal a plămânilor și țesutului nervos la căile respiratorii superioare”. Între timp, Dr. Crum a declarat anul trecut pentru Asociația Medicală Americană că a văzut „mult mai multe dureri de gât și faringită pe care nu le vedeam cu adevărat înainte” la pacienții cu BA.2.
Ea a adăugat că unele dintre celelalte simptome experimentate sunt „foarte asemănătoare cu cele ale altor coronavirusuri, cum ar fi boala febrilă și simptomele respiratorii”.
Febră
Scriind în studiul 2022 Nature, cercetătorii de la Imperial College London au constatat, de asemenea, că pentru BA.1 și BA.2, „cel mai mare raport de probabilitate al tuturor simptomelor a fost pentru febră”. Cercetarea publicată la începutul acestui an în The Lancet Infectious Diseases a constatat, de asemenea, că peste 50% dintre cei infectați cu BA.2 au raportat că au avut febră.
Varianta Covid Eris dă bătăi de cap medicilor din România
Cazurile de Pirola la nivel mondial s-au dublat în ultima săptămână. Țări precum Marea Britanie, SUA, Israel, Danemarca, Africa de Sud, Portugalia, Suedia, Franța, Franța, Canada, Thailanda și Elveția au anunțat cdeja prezența bolii. E doar o chestiune de timp (scurt) până ce Pirola va ajunge și în România. Experții în sănătate se tem că boala se răspândește rapid în întreaga lume fără a fi detectată.
În România, încă sunt probleme și cu precedenta variantă a virusului, Eris. Dr. Adrian Marinescu, medic primar de Boli Infecțioase a vorbit, în exclusivitate, la România TV, despre noul virus și cât de periculoasă este noua variantă Omicron.
„Varianta Eris care este EG.5, este prezentă peste tot și la nivelul Europei și în România. Cam 30% dintre noile cazuri înseamnă această variantă. Nu există date care să spună că este o agresivitate sporita, că sunt mai multe cazuri grave”, explică medicul.
„În momentul în care vorbim despre o formă ușoară, ea este exact ca o viroză, practic, cu o simptomatologie care se manifestă ca o viroză respiratorie, care se rezolvă în câteva zile. Când apar complicații pulmonare și nu numai, sigur că pot fi mai complicate. se ajunge în punctul în care pacientul se internează, poate să aibă o evoluție imprevizibilă să ajungă și în Terapie Intensivă, dar cazurile sunt extrem de rare, deci cred că trebuie să fim calmi și să plecăm de la ideea că este într-adevăr un lucru pe care îl luăm în calcul, dar care va trece cred destul de repede”, a mai spus medicul infecționist.
Sursa foto: Pixabay, Daily Mail
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook