Simona Ionescu / Redactor Șef

Palpitațiile inimii. De ce apar și cât de periculoase sunt pentru organism

Palpitațiile inimii. De ce apar și cât de periculoase sunt pentru organism
Potrivit specialiștilor în cardiologie, palpitațiile inimii sunt senzații de bătăi rapide, fluturări sau bătăi puternice ale inimii. Trebuie să știți cât de periculoase sunt pentru organism și ce le pot declanșa.

Stresul, exercițiile fizice, medicamentele sau, rareori, o afecțiune medicală sunt doar câteva dintre motivele pentru care pot să apară palpitațiile inimii. Când să ne îngrijorăm și cât de periculoase sunt pentru organism.

Simptom al unei afecțiuni cardiace mai grave

Deși palpitațiile inimii pot fi îngrijorătoare, de obicei sunt inofensive. Rareori, palpitațiile inimii pot fi un simptom al unei afecțiuni cardiace mai grave, cum ar fi bătăile neregulate ale inimii (aritmie), care ar putea necesita tratament. Palpitațiile inimii pot fi resimțite ca și cum inima bate prea repede, bate cu putere. Palpitațiile inimii pot fi resimțite în gât sau în gât, precum și în piept. Ele pot apărea în timpul activității sau în repaus.

Când trebuie să consultați un medic

Palpitațiile care sunt rare și durează doar câteva secunde nu trebuie de obicei evaluate. Dacă aveți antecedente de boli de inimă și aveți palpitații care apar frecvent sau se agravează, discutați imediat cu medicul specialist. Este posibil să aveți nevoie de teste de monitorizare a inimii pentru a vedea dacă palpitațiile sunt cauzate de o problemă cardiacă mai gravă.

Cauzele apariției palpitațiilor

Cât de periculoase sunt palpitațiile la inimă

Adesea, cauza palpitațiilor cardiace nu poate fi găsită. Cauzele comune includ reacții emoționale puternice, cum ar fi stresul, anxietatea sau atacurile de panică, dar și depresie și exerciții fizice intense. Palpitațiile se pot instala și din cauza unor stimulente, inclusiv cofeină, nicotină, cocaină, amfetamine și medicamente pentru răceală și tuse care conțin pseudoefedrină. Dar și dacă aveți febră, modificări hormonale asociate cu menstruația, sarcina sau menopauza.

Nu în ultimul rând, palpitațiile pot fi un semn al unei probleme grave, cum ar fi un ritm cardiac neregulat (aritmie). Aritmiile ar putea provoca o bătaie foarte rapidă a inimii (tahicardie), o bătaie neobișnuit de lentă a inimii (bradicardie), o bătaie a inimii care variază de la un ritm cardiac tipic sau o combinație a celor trei.

Factori de risc

Factorii de risc pentru palpitațiile inimii includ stresul, tulburări de anxietate sau atac de panică, sarcina, anumite medicamente care conțin stimulente, cum ar fi unele medicamente pentru răceală sau astm, precum și o glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism). Pot exista și alte probleme cardiace, cum ar fi bătăi neregulate ale inimii, modificări structurale ale inimii, atac de cord anterior sau operație cardiacă anterioară.

Pentru palpitațiile cauzate de o afecțiune cardiacă, posibilele complicații pot include leșinul. Dacă inima bate rapid, tensiunea arterială poate scădea, provocând leșinul persoanei. Acest lucru este mai probabil la cei care au o problemă cardiacă, cum ar fi o boală cardiacă congenitală sau anumite probleme ale valvelor. Rareori, palpitațiile pot fi cauzate de probleme ale bătăilor inimii care pun viața în pericol și pot face ca inima să nu mai bată eficient.

Accident vascular cerebral

Dacă palpitațiile se datorează unei afecțiuni în care camerele superioare ale inimii tremură în loc să bată corect (fibrilație atrială), sângele se poate acumula și poate provoca formarea de cheaguri. Dacă un cheag se desprinde, acesta poate bloca o arteră cerebrală, provocând un accident vascular cerebral.

Anumite aritmii pot reduce capacitatea de pompare a inimii. Uneori, controlul ritmului unei aritmii care provoacă insuficiență cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii. Mergeți urgent la medic dacă apar palpitații cardiace cu disconfort sau durere în piept, leșin, dificultăți severe de respirație, amețeli severe.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre