Psihiatru: „Nu există nicio diferență între dependența de jocurile de noroc și cea față de droguri”. Legea care va salva familii

Medicii psihiatri trag un semnal de alarmă care vine să susțină propunerea legislativă inițiată de social democratul Alfred Simonis. La începutul lunii trecute, legea privind scoaterea „păcănelelor” din localităţi a trecut de Camera Senatului, cu vot unanim. Pentru ca propunerea să fie pusă în practică e nevoie de votul Camerei Deputaților și apoi de promulgarea legii de către președinte.

Proiectul de lege privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc prevede închiderea tuturor operatorilor din acest segment aflați în interiorul localităților. Aceste afaceri se vor muta la marginea localităţilor, mai precis la maxim 50 de metri în interior de limita unei localităţi. În plus, se stipulează și numărul maxim de locații care practică jocurile de noroc, raportat la populație.

Va putea funcţiona doar o sală de jocuri la 20.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că sălile cu „păcănele” vor dispărea din localităţile rurale. De asemenea, astfel de stabilimente trebuie să fie amplasate la minim 300 de metri distanţă de şcoli sau biserici. Viitoarea lege impune și necesitatea obținerii unor avize noi, de la primării, de care nu era nevoie până acum.

Alfred Simonis: „Jocurile de noroc sunt un flagel național”

Demersul inițiat de preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor are la bază o observație simplă: jocurile de noroc au devenit un fenomn care acaparează tot mai mult noile generații, cu efecte comparabile cu cele ale consumului de droguri sau alte dependențe grave. Oricine are în anturaj personae care frecventează constant sălile cu jocuri de noroc au recunoscut tipologia: oameni care nu pot să trăiască liniștiți dacă nu merg să joace, dispuși să își cheltuie ultimii bani, chiar și cei de mâncare, acaparați de mirajul unui posobil câștig (care, de cele mai multe ori, nu există).

Jocurile de noroc, arată Alfred Simonis, reprezintă „un flagel național” ce atrage tot mai mulți minori, care, în mod normal, nici nu ar trebui să aibă permisiunea să intre. O altă categorie de jucători fervenți sunt pensionarii, care ajung, în câteva minute, să își piardă pensia lunară. „De fapt, știm că în realitate 98% din cei care joacă pierd și doar 2% din ei câștigă! Și aceia pierd ulterior! E un flagel la nivel național!”, a subliniat inițiatorul viitoarei legi a jocurilor de noroc.

Practicarea constantă a jocurilor de noroc este o dependență ca oricare alta

Orice psihiatru ne poate spune că jocul de noroc patologic este clasificat ca dependență începând cu DSM –V (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale), până atunci intrând în categoria actelor compulsive. În general, când se vorbește de dependență, ne ducem cu gândul la dependențele legate de anumite substanțe, precum alcoolul sau drogurile, însă conform noilor descoperiri în neuroștiințe s-a dovedit faptul că și în cazul jocurilor de noroc sunt activate mecanisme similare cu dependența de substanțe.

„Unul dintre aceste mecanisme este reprezentat de sistemul de recompensă, jocurile de noroc activând sistemul de recompensă al creierului prin intermediul dopaminei”, explică, pentru Rețete și vedete Vera Ciobanu, medic rezident psihiatru. De exemplu, atunci când o persoană anticipează un câștig sau experimentează câștigarea unui pariu, la nivelul creierului se eliberează dopamina.

Dopamina este neurotransmițătorul asociat cu plăcerea și cu reîntărirea comportamentului. Prin această reîntărire a comportamentului, se creează un ciclu repetat de comportament în care vor utiliza jocurile de noroc.

Ce se întâmplă în creierul unei persoane dependente de jocuri de noroc

„În cazul persoanelor dependente de jocurile de noroc, există alterări la nivelul cortexului prefrontal, zona creierului care este responsabilă de controlul impulsurilor și a funcțiile executive ale indivizilor.  Urmarea este că aceste persoane dobândesc impulsivitate crescută și o afectare a procesului de luare a deciziilor”, mai arată medicul. Dacă nu am spune că vorbim de jocuri de noroc, deja am identificat comportamentul unui dependent de droguri. Practic nu există nicio diferență între dependența de jocurile de noroc și cea față de droguri.

„O altă asemănare cu dependența de substanțe o constituie prezența craving-ului (n.r. craving-ul sau pofta de consum este o componentă a adicției și unul dintre aspectele îndelung lucrate în programele terapeutice), a toleranței și a sevrajului. Apare dorința puternică și de necontrolat în ceea ce privește comportamentul de joc.

Atunci când persoana dependentă de jocuri de noroc le întrerupe, se instalează o stare de nervozitate și iritabilitate. Toleranța este exact ce i se întâmplă, spre exemplu, unei persoane dependente alcool, care simte nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a obține efectele dorite. La fel, o persoană dependentă de jocuri de noroc va paria pe sume tot mai mari și va face pariuri tot mai riscante”, a mai declarat Vera Ciobanu.

Medic: „O serie de probleme de sănătate, fizice și psihice, merg mână în mână cu dependența de jocuri de noroc”

„Frecvent, dependența de jocuri de noroc este comorbidă și cu alte patologii psihiatrice, precum depresia, anxietatea sau alte tipuri de dependențe. Această dependență duce la o serie de complicații grave, care afectează atât individul, cât și familia și viață sa socială. Prima complicație este reprezentată de problemele financiare severe. Persoana în cauza  acumulează datorii, își pierde economiile și poate ajunge la faliment.

În încercarea de a procura bani, dependenții de jocuri de noroc se pot angaja în activități ilegale, acest lucru ducând și la probleme legale. În mod automat acestor persoane le este afectată relația cu familia, relația de cuplu, divorțul fiind foarte frecvent în rândul familiilor în care există dependenți de jocuri de noroc. Foarte des, acești indivizi ajung să se izoleze social, datorită dificultăților în a-și menține relațiile de prietenie, fie din cauza cheltuielilor excesive, fie ca urmare a sentimentelor de rușine și vinovăție.

Carierea le este destul de afectată, de la declin profesional până la dificultate în menținerea unui loc de muncă. Dependenții se confruntă, de cele mai multe ori cu o putere de concentrare scăzută, cu o productivitate insuficientă și cu absențe frecvente. O altă complicație este reprezentată de problemele de sănătate, atât fizică cât și psihică a acestor persoane, la care se ajunge din cauza stresului la care sunt supuși.

Printre acestea se numără: hipertensiunea arterială, depresia, anxietatea și tulburările de somn. Un pericol foarte mare este reprezentat de suicid. În cazurile grave de dependență instalată au fost documentate situații în care pot apărea gânduri suicidare ce pot merge până la tentative sau fapte în sine”, a mai arătat Vera Ciobanu, medic rezident psihiatru.

Surse foto: Pixabay