Simona Ionescu / Redactor Șef
Specialiștii spun că uleiul de pește nu trebuie consumate de oricine. Utilizarea regulată a suplimentelor de ulei de pește poate avea efecte grave pe termen lung, fiind asociată cu un risc cu 13% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială și cu un risc cu 5% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, spune studiul.
În calitate de sursă excelentă de acizi grași omega-3 sănătoși pentru inimă, suplimentele zilnice de ulei de pește sunt o modalitate populară de a ține la distanță riscul de boli cardiovasculare.
Cu toate acestea, un nou studiu constată că utilizarea regulată a suplimentelor de ulei de pește poate crește, nu reduce, riscul de accident vascular cerebral și fibrilație atrială la prima utilizare în rândul persoanelor cu o stare de sănătate cardiovasculară bună. Fibrilația atrială, denumită și AFib sau AF, este un tip de aritmie, sau bătăi neregulate ale inimii, pe care oamenii o descriu adesea ca o fluturare sau o bătaie în piept.
„Pot să văd titlul acestui studiu ca fiind ”Suplimentele de ulei de pește: Este timpul să le aruncați sau nu. Spun asta pentru că uleiul de pește fără prescripție medicală este foarte rar recomandat, nu se regăsește în niciunul dintre ghidurile societăților medicale profesionale și totuși este ceea ce iau majoritatea oamenilor”, a declarat cardiologul Dr. Andrew Freeman, director de prevenire cardiovasculară și wellness la National Jewish Health din Denver.
Au fost analizate datele a peste 415.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani care au participat la UK Biobank, un studiu al sănătății oamenilor din Marea Britanie. Aproape o treime dintre aceste persoane, care au fost urmărite în medie timp de 12 ani, au declarat că au folosit în mod regulat suplimente de ulei de pește.
În cazul persoanelor fără probleme cardiace, utilizarea regulată a suplimentelor de ulei de pește a fost asociată cu un risc cu 13% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială și cu un risc sporit cu 5% de a suferi un accident vascular cerebral, potrivit studiului, publicat marți în revista BMJ Medicine.
În plus, Freeman spune că uleiul de pește poate suferi de o lipsă de puritate și consistență, dar și de potențiali contaminanți și metale grele, „cum ar fi mercurul, care vin odată cu peștele”. „În plus, studiile din ultimii 10 ani nu au fost foarte pozitive pentru uleiul de pește fără prescripție medicală”, a adăugat el. „Uleiul de pește fie nu avea niciun beneficiu, fie, în unele cazuri, putea dăuna, cum ar fi în cazul accidentului vascular cerebral și al AFib.
Așa că asta nu este ceva nou”, mai spune Freeman. De fapt, noul studiu a constatat că persoanele cu afecțiuni cardiace existente la începutul cercetării au avut un risc cu 15% mai mic de a trece de la fibrilația atrială la un atac de cord și un risc cu 9% mai mic de a trece de la insuficiență cardiacă la deces atunci când au folosit în mod regulat ulei de pește.
„În general, aș spune că zilele în care oamenii se duc la magazin și cumpără găleți de pastile de ulei de pește pentru a se menține sănătoși ar trebui să fi trecut, dar uleiul de pește poate avea încă un rol în cazul persoanelor care sunt deja bolnave.”, menționează Freeman. Uleiul de pește poate ajuta în cazul anumitor afecțiuni cardiace, dar ar trebui să fie luat numai după ce se discută cu un medic, spun experții.
Uleiul de pește poate ajuta în cazul anumitor afecțiuni cardiace, dar ar trebui luat numai după ce se discută cu un medic, spun experții. Când vine vorba de uleiul de pește, „diavolul stă în detalii”, a declarat neurologul care se ocupă de prevenirea Alzheimer, dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Boca Raton, Florida. Specialistul nu a fost implicat în acest studiu.
„În primul rând, recomandăm testarea nivelurilor de acizi grași omega-3. Există teste prin înțepare cu degetul pe care le puteți cumpăra online și care sunt precise. Și apoi ar trebui să continuați să testați. Nu doriți să luați ulei de pește dacă nu aveți nevoie de el”, a spus el.
Isaacson recomandă să încercați să vă procurați acizii grași omega-3 din surse alimentare și spune că sardinele și somonul sălbatic sunt cele mai bune surse, deoarece sunt bogate în aceste grăsimi nesaturate sănătoase și mai puțin mercur. Somonul crescut în ferme nu este cea mai bună alegere, a spus acesta, din cauza impurităților din apa în care sunt crescuți.
Păstrăvul de lac, macroul, heringul și tonul albacore sunt, de asemenea, surse bune, a spus el. Cu toate acestea, din cauza nivelului de mercur din peștii mari, cum ar fi tonul, specialistul recomandă să fie limitat consumul de două ori pe săptămână. Algele și algele marine sunt, de asemenea, surse decente de omega 3, altele decât peștele.
Semințele de chia, edamame (fasole de soia), semințele de in, semințele de cânepă și nucile sunt alte opțiuni pe bază de plante care au un conținut ridicat de omega 3. Dar acizii grași sunt o formă diferită de cei care se găsesc în pește. Studiile au constatat că omega-3 pe bază de plante pot fi mai greu de metabolizat la persoanele cu niveluri mai ridicate de omega-6, un alt tip de grăsimi nesaturate care se găsește în principal în uleiurile vegetale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
