Un test de sânge revoluționar detectează o boală extrem de gravă și des întâlnită, cu zece ani înainte de primele simptome

Acest test de sânge constituie o descoperire extraordinară care deschide perspective noi pentru cele mai bune tratamente și îmbunătățirea vieții pacienților. Potrivit experților, până în anul 2040, aproape 400.000 de persoane la nivel global vor trăi cu această maladie.
Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători de la UK Biobank și Universitatea din Torino, Italia, în colaborare cu oameni de știință de la Johns Hopkins University School of Medicine și Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Aceștia au analizat aproape 3000 de proteine neurologice și musculare scheletice din probe de sânge care au provenit de la peste 600 de participanți. Astfel, a fost identificat un set distinct de proteine care indică cu o precizie extraordinară prezența SLA.
Testul arată schimbări în proteinele din sânge, inclusive disfuncții timpurii în mușchii scheletici, semnalizarea nervoasă și metabolismul energetic.
Se sugerează astfel că maladia afectează organismul cu mult înainte ca o persoană să aibă simptomele clinice. Testul a demonstrat o capacitate de a diferenția SLA de alte boli neurologice, cum ar fi Parkinsonul sau neuropatia, reducând rezultatele fals-pozitive.
„Vedem lumina de la capătul tunelului aici, iar ținta este un test de sânge aprobat și disponibil pentru SLA.
Cu un test care permite detectarea precoce a SLA avem oportunitatea de a înscrie oameni în studii observaționale și de a le oferi medicamente promițătoare care modifică, și sperăm chiar opresc boala, înainte ca aceasta să devină debilitantă”, a declarat dr. Alexander Pantelyat de la Johns Hopkins.
Potrivit oamenilor de știință, scleroza lateral amiotrofică este o boală degenerativă care afectează neuronii motorii responsabili de controlul mișcărilor voluntare.
Urmările sunt foarte grave: slăbiciune musculară progresivă, atrofiere și în final insuficiență respiratory. Potrivit Asociației SLA, pacienții trăiesc în medie trei ani după diagnostic, doar 10% supraviețuind peste zece ani. În acest moment diagnosticul se bazează pe evaluări neurologice și excluderea altor afecțiuni.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook