Se întâmplă deja în străinătate. În loc de medicamente, unii medici prescriu dansuri de societate, vizite la muzeu sau la cinema

Se întâmplă deja în străinătate. În loc de medicamente, unii medici prescriu dansuri de societate, vizite la muzeu sau la cinema
După doi ani și aproape 50 de vizite la camera de urgență, doctorul Ardeshir Hashmi și-a dat seama că nu trebuie să prescrie pastile pentru durerile de piept ale pacientei sale în vârstă de 93 de ani, ci dansuri de societate.

Ruth – un pseudonim folosit pentru confidențialitate a devenit „abonată” la serviciul de ambulanță în 2015. O presiune strânsă și sufocantă în cutia toracică o făcea să tremure, să sufere și să sune, speriată la 911. La fiecare două săptămâni, ajungea la Massachusetts General Hospital și primea ceea ce Hashmi, pe atunci geriatrul ei și acum președintele departamentului de inovare geriatrică de la Cleveland Clinic, numește „examenul de un milion de dolari”.

Misterul unei boli inexplicabile

Era o paradă nesfârșită de halate albe, stetoscoape și rezultate negative ale testelor. Pentru că durerea dispărea imediat ce paramedicii soseau la ea acasă, relatează Time.com. După nenumărate conversații, Hashmi a descoperit că nepotul lui Ruth, care locuia cu aceasta, plecase la facultate chiar înainte de a începe crizele și durerile suspecte în piept. Femeia trăia singură într-o casă goală și întunecată. Nimeni nu ar fi observat dacă i s-ar fi întâmplat ceva.

Ori de câte ori se gândea la asta, pe Ruth apucau durerile și panica. Medicul a avut viziunea de a o pune pe pacienta sa în legătură cu un manager de îngrijire geriatrică care să o conducă la dansuri de societate, pe care ea le frecventa înainte, sau care să o însoțească alături de prietenii ei de la centrul comunitar. Rețetele de medicamente au fost înlocuite în cazul ei cu prescrieri sociale. Rezultatul este un succes.

În prezent, într-o suburbie a Bostonului, Ruth – femeia în vârstă care a acuzat dureri în piept până când a reluat dansul de salon – se plimbă în scaunul ei cu rotile pe ritmurile de foxtrot în fiecare săptămână. În inima orașului Cleveland, dr. Hashmi păstrează o felicitare de la copiii lui Ruth pe care scrie: „Mulțumim. Ne-am recăpătat mama”. Iar acesta este doar un exemplu, mai scrie Time.com.

Ar putea fi prescrierea socială o parte a soluției?

Ce este prescrierea socială? Englezii ar putea spune că au creat-o, deoarece Serviciul lor național de sănătate (NHS) este singurul sistem major de asistență medicală din lume care a finanțat prescrierea socială la nivel național „Presupun că o definesc ca fiind orice lucru pe care pacientul și lucrătorul de legătură cred că îi va ajuta să ajungă într-un loc mai bun”, spune  dr. Michael Dixon, un pionier al mișcării de prescriere socială din Anglia și președinte al Colegiului de Medicină.

Lucrătorul de legătură, explică Dixon, este un medic clinician. Lucrătorii de legătură acționează ca navigatori în comunitate; aceștia își petrec timp și energie pentru a cunoaște interesele, motivațiile și resursele unui pacient, iar apoi, împreună, co-creează un plan de tratament care implică activități comunitare adaptate la aceste priorități, mai arată sursa citată. Spre deosebire de medicii tradiționali, care urmăresc să diagnosticheze cât mai repede problemele pacienților, lucrătorii de legătură află „ce contează pentru ei, mai degrabă decât ce este în neregulă cu ei”, a spus Dixon.

Program pilot în SUA

Referința efectivă de activitate poate cuprinde orice. Adesea implică conectarea cu ceilalți prin artă, voluntariat și natură. Alteori, ar putea include învățarea modului de a găti mese nutritive sau plimbarea regulată a câinelui. Deocamdată, prescrierea socială rămâne o excepție, nu o normă, în SUA și în multe alte țări. Un susținător este Dr. Deb Buccino, pediatru la MACONY Pediatrics din Berkshires, în vestul statului Massachusetts.

Buccino a oferit prescrierea socială în ultimii doi ani în cadrul CultureRx Initiative, un program pilot finanțat de Mass Cultural Council, care promovează implicarea publicului în artă, știință și cultură în Massachusetts. CultureRx a funcționat timp de doar două luni înainte de pandemie.

Buccino identifică pacienții despre care crede că ar beneficia cel mai mult de prescrierea socială. Pentru ea, aceștia sunt copii care altfel nu ar putea merge la muzeu sau la grădina botanică. Aceștia ar putea să se lupte cu greutatea lor sau cu anxietatea și depresia. Familiile lor se pot confrunta cu dificultăți socio-economice, abuz de polisubstanțe sau violență domestică.

Unui băiețel cu malformații congenitale i s-au prescris bilete la cinema

Asistenta Adrien Conklin a acționat în calitate de coordonator de îngrijire pentru primul an al proiectului pilot. Ea își amintește de un băiat de 8 ani pentru care a prescris bilete pentru a vedea o producție cu „Mica Sirenă”, împreună cu un prieten. Jimmy s-a născut cu o malformație congenitală dureroasă într-o familie care se lupta cu abuzul de substanțe, așa că bunica lui l-a crescut singură, cu un venit limitat. Școala a fost dificilă. Să-și facă prieteni era și mai greu.

Când Conklin a sunat o săptămână mai târziu pentru a vedea cum a decurs prescrierea socială, bunica sa a fost încântată să îi povestească cum Jimmy a petrecut o oră întreagă concentrat intens pe scenă, cu un prieten așezat lângă el. A fost prima dată când și-a văzut nepotul cu adevărat fericit, după mult timp.

Studiile probează avantajele prescripțiilor sociale

Un studiu din 2010 publicat în PLOS Medicine, care include date de la peste 300.000 de persoane în vârstă, a constatat că singurătatea poate prezenta un risc de mortalitate la fel de mare ca și fumatul a 15 țigări pe zi. Iar în 2015, revista Lancet a publicat un studiu care a repartizat 1.200 de adulți cu demență timpurie să primească fie sfaturi generale de sănătate, fie o intervenție care presupunea exerciții fizice regulate, interacțiune socială și o dietă controlată. Intervenția a îmbunătățit de fapt funcția cognitivă a pacienților față de nivelul lor inițial, în timp ce sfaturile de sănătate generală au încetinit doar declinul cognitiv.

Într-o meta-analiză a șapte intervenții bazate pe artă pentru pacienții cu cancer, toți pacienții au raportat o îmbunătățire a stării de bine, iar mulți dintre ei au înregistrat o reducere a stresului și a anxietății. O multitudine de articole prezintă beneficiile petrecerii timpului în natură: un somn mai bun, o sănătate mintală îmbunătățită și reducerea tensiunii arteriale, a agresivității și a obezității, de exemplu. Chiar dacă nu există multe studii privind programele formale de prescripție socială, efectele acestora nu sunt dificil de evaluat.

Sursa foto: Pixabay