Simona Ionescu / Redactor Șef
Astenia de toamnă nu e doar o lene de sezon, ci o reacție fiziologică și psihică la schimbările climatice, care poate degenera în probleme mai grave dacă este ignorată.
Potrivit Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, această stare de slăbiciune generală, însoțită de tristețe și iritabilitate, apare ciclic în perioadele de tranziție toamnă-iarnă, dar devine periculoasă când persistă, semnalând posibile tulburări afective.
Astenia de toamnă reprezintă o stare de oboseală cronică și slăbiciune fizică, asociată cu manifestări precum apatia și anxietatea. Spre deosebire de oboseala obișnuită, aceasta se instalează ciclic, începând din octombrie-noiembrie și persistând până în februarie-martie, ameliorându-se natural primăvara.
Principala cauză este reducerea drastică a luminii solare, care dereglează producția de melatonină, hormonul somnului și serotonină, care este hormonul fericirii.
Astfel, se perturbă ceasul biologic și apar episoadele depressive ușoare. Alți factori agravanți sunt schimbările de temperatură, deficitul de vitamine (în special D și B), stresul revenirii la rutină și reducerea contactelor sociale.
Simptomele fizice includ oboseală inexplicabilă, dureri de cap, probleme digestive și somnolență excesivă. Există și simptome psihice, e vorba de iritabilitate, lipsă de concentrare și dezinteres față de activități zilnice.
În cazuri severe, pot să apară insomnii, scădere a libidoului și poftă crescută de dulciuri, ca mecanism de compensare a deficitului de serotonină. Există și situații în care asthenia de toamnă poate provoca și anxietate și izolare.
Deși nu este o boală, astenia de toamnă poate deveni periculoasă, iar dacă este ignorată, poate duce la depresie sezonieră cronică, cu risc crescut de anxietate generalizată sau chiar tulburare bipolară sezonieră.
Specialiștii recomandă ca toamna să creșteți expunerea la lumina naturală. Petreceți minim 30 de minute zilnic în aer liber, plimbările stimulând producția se serotonină și îmbunătățind starea de spirit. De asemenea, e foarte importantă și practicarea de activități în aer liber.
Terapia cu lumină poate fi o soluție eficientă, ajutând la reglarea ritmului circadian și la stimularea producției de serotonină. Dieta joacă un rol cheie, iar specialiștii recomandă consumul de pește gras, leguminoase, nuci, ardei gras, spanac, broccoli, dar și suplimente de vitamina D, dacă aveți un deficit confirmat prin analize.
Drojdia de bere, prin complexul de vitamine B combate oboseala intelectuală. Dormiți minim șapte ore pe noapte și, dacă este nevoie, apelați la terapia cognitiv-comportamentală.
Sursă foto: clinica-hope.ro
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
