Povestea Sfintei Parascheva, făcătoarea de minuni și apărătoarea Moldovei. De ce este numită Sfânta Vineri

Mai mult decât atât, Sfânta Cuvioasă Parascheva nu este sărbătorită doar de către Biserica Ortodoxă Română, ci este prăznuită și în alte biserici de rit oriental. Cuvioasa este cinstită mai cu seamă în Moldova, deoarece moaștele ei se găsesc la Iași.

Numele de Parascheva a pătruns la creștini pe filieră grecească, provenind de la cuvântul„parascheve” care înseamnă vineri. De aici și faptul că Parascheva este cunoscută și ca Sfânta Vineri. Ea ținea vinerea, în ziua răstignirii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, post negru în rugaciune și fapte de milostenie.

S-a născut în Tracia, pe țărmul Mării Marmara

Sfânta Parascheva s-a născut în Epivata din Tracia de Est, astăzi Boiados, în Bulgaria, localitate pe țărmul Mării Marmara în apropiere de Constantinopol (Istanbulul de azi ), capitala imperiului Bizantin, la începutul secolului al XI-lea, într-o familie creștină.

În istoria si descrierea vieții sfinților se relatează că Parascheva a mai avut un frate, care s-a călugărit. La vârsta de 15 ani, ea s-a dedicat vieții monahale. În prezent este recunoscută mai ales de Bisericile Ortodoxe din România, Grecia, Bulgaria, Rusia și Serbia. Copilăria și-a petrecut-o în casa părinților, însă pe când avea zece ani și se afla în biserică a auzit cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină dupa Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”.

La chemarea Mântuitorului, Sfânta Parascheva va începe să dăruiască celor sărmani tot ce avea. După ce părinții săi au murit, aceasta vinde moștenirea ce i-a revenit, banii împărțindu-i săracilor. La îndemnul călugărilor și al călugărițelor, pleacă în ținutul Pontului pe la mănăstiri. Vreme de cinci ani locuiește la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, plecând apoi spre Țara Sfântă.

A văzut Ierusalimul, după care s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului. După cum scrie Mitropolitul Varlaam al Moldovei, în Cazanie, aici, Sfânta Parascheva „nu mai avea grijă nici de veșminte, nici de mâncări și de mese, nici de casă sau slujire, ci numai de curățirea sufletului”.

Îngerul care i-a apărut în vis

Când avea 25 de ani un înger i-a apărut în vis spunându-i să se întoarcă în locurile natale, ca să-și depună trupul în pamântul strămoșesc pentru muri acasă. A plecat din pustiul Iordanului spre pământul natal, la chemarea lui Dumnezeu făcută prin îngerii Săi slujitori, dar s-a oprit pentru rugăciune la Constantinopol. Revenind în Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine, necunoscută de oamenii din împrejurări, și-a continuat puțina viață pe care o mai avea de dus în aceeași asceză.

Sfânta Parascheva a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, se arată în scrierile teologice. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis unor oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.

În 1641 moaștele au ajuns la Iași

Moaștele Sfintei Parascheva au fost strămutate în mai multe locuri datorită evenimentelor istorice ce au urmat. De exemplu, în urma Cruciadei a patra când latinii romano-catolici cuceresc Bizanțul în 1204, moaștele Sfintei Parascheva au fost strămutate la biserica Maicii Domnului din Târnovo, unde au ramas timp de 160 de ani. Imperiul Otoman l-a cucerit, iar creștinii au mutat moaștele Cuvioasei Parascheva la Belgrad, Serbia. Devenind apoi și acesta parte a Imperiului Otoman, moaștele au fost duse la Constantinopol.

După 120 de ani moaștele Cuvioasei Parascheva au avut parte de ultima strămutare spre pamântul românesc. În anul 1641, după ce domnitorul Moldovei, Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol către Imperiul Otoman, aceasta a hotarât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfintirea si binecuvântarea acelui loc al Moldovei”. Aduse la Iași, moaștele Sfintei Parascheva au fost așezate în biserica mânăstirii Sfinții Ierarhi, ctitoria domnitorului Vasile Lupu.

Credincioșii creștini de pretutindeni o cinstesc prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie, în fiecare an. Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea orașului Iași, a întregii Moldove și a tuturor românilor și creștinilor ortodocși.

Cea mai populară dintre toți sfinții

Sfânta Parascheva este considerată Ocrotitoarea Moldovei și Bucovinei, fiind cea mai populară dintre toți Sfinții ale căror moaște se află în România. În fiecare an, cu ocazia prăznuirii Cuvioasei Sfinte Parascheva, lăcașul cu moaștele sale este scos din biserică și sunt expuse pe esplanada Catedralei Mitropolitane, de obicei, cu o săptămână înaintea marii sărbători.

Apoi, pe străzile din apropiere se organizează o procesiune.

În fiecare an, pe 14 octombrie, sute de mii de pelerini iau calea Iașului pentru a se ruga la moaștele Sfintei Parascheva.

Ce e interzis să faci

• Să lucrezi în această zi sfântă, pentru că vei avea parte de necazuri la serviciu, cât și în familie.
• Să te zgârcești de la bani și alimente. Dacă cineva îți cere ajutorul, nu te feri să i-l oferi, altfel vei avea parte numai de pagube și riști să sărăcești.
• Să faci foc în casă în această zi, oricât ar fi de frig. Se spune că adevarata credință ține căldura în sufletele oamenilor. Cei care fac foc în sobă pot avea boli la ochi și dureri cumplite de cap.
• Să croșetezi sau să coși dacă ești necăsătorită, pentru că nu te vei mărita în veci.
• Să mănânci ceva până la ora 12, când se termină în cele mai multe biserici ortodoxe slujba dedicată Sfintei Parascheva. Dacă vei mânca dimineața, mai ales produse care nu sunt de post, vei avea probleme cu stomacul.

Foto: Doxologia