Ritualuri uitate de sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia. Cum aflați dacă veți avea noroc în acest an

Sărbătoarea celor 40 de Mucenici din Sevastia este un moment bogat în tradiții și obiceiuri, în mare parte uitate și păstrate doar în anumite zone ale României. Iată câteva dintre acestea, pe care bătrânii satelor le țin și astăzi.

Bătaia pământului cu 40 de lovituri

În unele sate din Oltenia și Banat, exista obiceiul ca oamenii să lovească pământul cu bâte sau maiuri de 40 de ori, rostind următoarele cuvinte: „Ieși, frig, și intră, căldură!”. Se credea că astfel se „trezește” pământul pentru a primi sămânța și a aduce rod bogat. Acest ritual era însoțit uneori de copii care săreau peste focuri mici, pentru a „alunga” definitiv iarna.

Mucenicul „orb” pentru sufletele uitate

În Muntenia, pe lângă mucenicii obișnuiți, se prepara un colac special numit „Uitata” sau „Mucenicul orb”, un colac mai mare, în formă de om, cu nas, gură și urechi, dar fără ochi. Acesta era dedicat morților uitați din familie, cei care nu au fost pomeniți în restul anului. Copiii îl „jucau” în jurul focului înainte de a fi împărțit, simbolizând legătura cu spiritele trecute.

Pescuitul celor 40 de pești

În zonele rurale din Moldova și Dobrogea, un obicei rar menționat este ca bărbații să meargă la pescuit pe 9 martie. Tradiția spunea că, dacă cineva prindă 40 de pești și poate să mănânce un pește mic, va avea noroc la prins pește tot anul. Este un test de curaj și o practică legată de fertilitatea apelor în noul ciclu agricol.

Stropirea cu țuică a stupilor

În Transilvania și anumite părți din Muntenia, după curățarea stupilor, apicultorii obișnuiesc să-i ungă cu țuică, nu doar cu miere, pentru a „îmbuna” albinele și a le încuraja să se înmulțească. În plus, din vechime există tradiția că țuica alungă spiritele rele care ar putea afecta albinele să producă miere.

Cele 40 de mantii pentru longevitate

În Gorj și Mehedinți, un ritual uitat implica lovirea pământului cu o manta (o bucată de pânză sau lemn) de 40 de ori, însoțită de o urare pentru sănătate și viață lungă. Se spunea că fiecare lovitură „adaugă un an” de viață celui care îndeplinește ritualul, iar uneori se credea că loviturile puteau dezvălui comori ascunse în pământ.

Turta norocului cu monedă

Tot în Gorj, gospodinele coceau o turtă simplă din făină de grâu, în care ascundeau o monedă de argint sau aur. După coacere, turta era tăiată în bucăți egale și împărțită familiei. Cel care găsea moneda era considerat „norocosul anului”. Acest obicei era un fel de prevestire pentru prosperitate în anul agricol ce urma.

Focurile de purificare cu cenușă magică

Deși aprinderea focurilor de Mucenici este cunoscută, mai puțin știut este că, în unele zone din Moldova, cenușa rămasă era amestecată cu apă sfințită și folosită pentru a stropi vitele sau pomii fructiferi, ca protecție împotriva bolilor și dăunătorilor. În alte sate, cenușa era presărată în colțurile casei pentru a alunga spiritele rele.